DC News vă prezintă cele mai importante știri din lume.
Noul premier italian Giorgia Meloni a afirmat marţi că guvernul ei nu va repeta niciodată blocajele dure şi alte restricţii impuse în cursul valurilor cauzate de criza pandemică, relatează dpa.
Italia a fost epicentrul focarului de COVID -19 din Europa la începutul anului 2020. Ţara cu aproape 60 de milioane de locuitori a fost supusă unor măsuri de izolare, închideri pe scară largă şi restricţii.
Giorgia Meloni a menţionat că, în pofida regulilor, care au fost susţinute de ameninţare cu amenzi, Italia a avut totuşi una dintre cele mai mari rate de mortalitate şi infectare din Occident.
Un nou val de COVID -19 nu poate fi exclus în contextul în care vine sezonul rece, dar lecţiile ar putea fi învăţate din trecut, a spus Meloni.
Conducerea Rusiei spune că doreşte să trimită mai multe unităţi în regiunile de frontieră din apropierea Ucrainei şi să echipeze mai bine pe viitor noii recruţi, relatează marţi DPA.
"În mai multe regiuni, mai ales cele apropiate de graniţă ca Belgorod, sunt necesare măsuri pentru reacţii suplimentare, la care noi lucrăm atât cu regiunile, cât şi cu guvernul", a declarat marţi primarul Moscovei Serghei Sobianin la o reuniune a guvernului.
La opt luni de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei, Moscova se confruntă cu creşterea bombardamentelor asupra propriului teritoriu.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a declarat pe Sobianin coordonator regional în Ucraina la începutul acestei săptămâni.
Al doilea coordonator al lui Putin pentru operaţiunea militară, prim-ministrul Mihail Mişustin, a promis mai mulţi bani pentru echipament.
În ultimele săptămâni s-au înmulţit plângerile că mulţi dintre soldaţii convocaţi de Putin au fost nevoiţi să obţină singuri propriile echipamente deoarece stocurile armatei nu le aveau sau erau insuficiente.
Rusia este dispusă să discute cu SUA şi cu papa Francisc pentru a se găsi o soluţie la situaţia creată de campania militară rusă în Ucraina, a declarat marţi Kremlinul, potrivit EFE.
'Suntem pregătiţi să discutăm toate acestea (situaţia din Ucraina) cu americanii, cu francezii şi cu Suveranul Pontif', a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă zilnică, într-un comentariu la iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron care i-a cerut luni papei Francisc să se adreseze preşedintelui rus Vladimir Putin, Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, şi preşedintelui SUA, Joe Biden, pentru a impulsiona un proces de pace în Ucraina.
În versiunea transmisă de agenţia de stat rusă Peskov a declarat că Moscova salută apelul preşedintelui francez către papa Francisc de a facilita discuţii directe între SUA şi Rusia cu privire la Ucraina.
'Dacă aceasta se înscrie într-adevăr pe linia eforturilor de căutare a posibilelor soluţii, demersul poate fi evaluat pozitiv', a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
În acelaşi timp, a afirmat el, nimeni nu a propus să-l sune pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a lămuri 'baza legală care interzice orice tip de negociere cu partea rusă'.
'Rusia este deschisă tuturor contactelor. Dar trebuie să plecăm de la premisa că Ucraina a interzis continuarea negocierilor', a insistat Peskov, făcând referire la recentul decret al preşedintelui Zelenski care a pus în aplicare o decizie recentă a Consiliului de Apărare şi Securitate Naţională al Ucrainei despre imposibilitatea de a purta negocieri cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Decizia respectivă era un răspuns al Kievului la 'încercarea de anexare de către Rusia a unor teritorii' ale Ucrainei, după ce preşedintele Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ucrainene la Federaţia Rusă (Doneţk şi Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud) la 30 septembrie, notează agenţia de presă ucraineană RBC.ua. Unele dintre acestea nici măcar nu erau controlate în totalitate de Moscova.
Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie neprovocată în Ucraina în prima agresiune de acest tip în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
Rishi Sunak, declarat luni noul lider al Partidului Conservator de şeful Comitetului 1922 al parlamentarilor conservatori, a fost numit oficial marţi premier al Regatului Unit de către regele Charles al III-lea după ce suveranul britanic a acceptat demisia lui Liz Truss, care s-a aflat la guvernare pentru doar 49 de zile, transmit agenţiile internaţionale de presă.
Noul lider conservator a fost invitat să formeze guvernul de către regele Charles al III-lea cu prilejul întâlnirii pe care au avut-o marţi la Palatul Buckingham, după plecarea lui Truss, premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Regatului Unit.
Sosit la ora locală 10:07 la Palatul Buckingham, fostul bancher şi ex-ministrul de finanţe a avut prima sa audienţă cu regele Charles al III-lea, potrivit imaginilor de la întâlnire difuzate de serviciile suveranului britanic, scrie AFP.
Sunak, în vârstă de 42 de ani, este primul prim-ministru britanic de origine indiană şi cel mai tânăr în ultimii peste 200 de ani.
Totodată, potrivit Reuters, Sunak este al treilea premier britanic din ultimele două luni, notează Agerpres.
Ministrul britanic al justiţiei, Brandon Lewis, a demisionat marţi în urma numirii lui Rishi Sunak în funcţia de premier. "Noul prim-ministru va avea sprijinul meu, din poziţia de parlamentar, pentru a face faţă numeroaselor provocări cu care ne confruntăm - ca partid şi ca ţară", a transmis Lewis printr-o postare pe platforma Twitter.
Serviciul de Securitate al Norvegiei a reţinut în oraşul Tromsø un bărbat care este suspectat de autorităţile regatului ca fiind angajat în activităţi de spionaj în favoarea Federaţiei Ruse, informează postul de televiziune NRK. Potrivit informaţiilor acestuia, persoana reţinută este un cetăţean al Braziliei cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani. Poliţiştii cred, însă, că acesta se foloseşte documente false şi, de fapt, este cetăţean rus şi lucrează pentru serviciile secrete ruseşti.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Occidentul colectiv, condus de SUA, continuă să ducă un război hibrid împotriva Federaţiei Ruse şi încearcă să distrugă complet ţara, crescând livrările de arme către Ucraina. În plus, Washingtonul şi aliaţii săi din NATO oferă Kievului date şi informaţii şi recrutează mercenari străini pentru a fi trimişi în teritoriile ucrainene. Toate acestea, într-o măsură sau alta, fac ca statele occidentale să participe la conflictul din Ucraina, a subliniat Lavrov. El a adăugat că adversarii Rusiei nu îşi ascund adevăratele lor obiective faţă de Rusia. Occidentul vrea să distrugă economia rusă, să-i submineze stabilitatea politică internă, să distrugă armata rusă pe câmpul de luptă şi, în cele din urmă, să slăbească semnificativ sau chiar să distrugă statalitatea internă, veche de secole, a spus şeful diplomaţiei ruse. Potrivit lui Lavrov, aceasta demonstrează că Occidentul recurge masiv la cultura anulării, atunci când este vorba despre Rusia.
Marţi, 25 octombrie, preşedintele rus Vladimir Putin, a adresat un mesaj de felicitare pentru angajaţii şi veteranii Serviciului Federal Vamal cu ocaziua sărbătoririri zilei lor profesionale. Mesajul respectiv a fost postat pe site-ul Kremlinului. Şeful statului a remarcat importanţa majoră a activităţii desfăşurate de Serviciul Vamal Federal, care de zeci de ani aduce o contribuţie semnificativă în asigurarea securităţii economice, protejarea intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse, contribuind la completarea bugetului federal şi la crearea unor condiţii favorabile pentru antreprenori. Putin şi-a exprimat convingerea că Serviciul Vamal Federal va continua să acţioneze u fermitate şi să îşi îndeplinească în mod corect datoria lor profesională, să respecte cele mai bune tradiţii ale veteranilor şi să servească cu demnitate Rusia. Sărbătorirea în fiecare an pe data de 25 octombrie în Federaţia Rusă a Zilei lucrătorului vamal a fost stabilită printr-un decret prezidenţial în data de 4 august 1995. Pe la începutul lunii octombrie, Putin a adresat un alt mesaj de felicitare, de această dată pentru militarii din cadrul forţelor terestre cu ocazia Zilei Forţelor Terestre Ruse.
Ţările de Jos trimit, pentru a doua oară, o echipă de experţi în Ucraina pentru a ajuta Curtea Penală Internaţională de la Haga în investigarea crimelor de război, relatează Agenţia de presă TASS, care citează Netherlands Broadcasting Corporation. Se mai menţionează faptul că specialiştii vor desfăşura activităţi în diferite zone, inclusiv în zonele unde se află gropi comune. Ei vor preleva mostre de ADN şi vor analiza probele digitale, cum ar fi de exemplu imaginile foto şi mesajele care ar putea indica comiterea de crime de război. Grupul va fi condus de ofiţerul Angelo Waters, de la Poliţia Militară Regală. Potrivit şefului grupului, Angelo Waters, ofiţer în cadrul Poliţiei Militare Regale, experţii sunt însoţiţi şi de experţi în securitate care pot oferi sfaturi despre ce se poate şi ce nu se poate face în astfel de circumstanţe. Rezultatele investigaţiilor vor fi transmise direct către Curtea Penală Internaţională de la Haga pentru a fi folosite ca probe în viitoarele dosare penale.
Liderii mondiali l-au felicitat pe Rishi Sunak pentru câştigarea poziţiei de viitor premier. Casa Albă a comunicat că preşedintele Biden este nerăbdător să discute cu noul premier, în următoarele zile. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut domnului Sunak să lucreze împreună cu UE şi a vorbit despre nevoia de stabilitate.
Preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier, a sosit la Kiev. În cursul serii de marţi, acesta preconizează să se întâlnească cu liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează Reuters. Săptămâna trecută, vizita preşedintelui Germaniei în Ucraina a fost anulată, din cauza unor probleme de securitate. Steinmeier programase iniţial o vizită la Kiev în luna aprilie, împreună cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda şi cu şefii de stat din ţările baltice. Guvernul ucrainean a anulat vizita. Motivul anulării a fost poziţia insuficient de dură a preşedintelui Frank-Walter Steinmeier cu privire la sancţiunile antiruseşti şi legăturile strânse cu Federaţia Rusă.
Utilizarea aşa-zisei bombe murdare de către Kiev va fi considerată de Moscova drept un act de terorism nuclear, potrivit unui mesaj al reprezentantului permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, către secretarul general al ONU, António Guterres. Lavrov a catalogat nefondate acuzaţiile potrivit cărora Federaţia Rusă ar putea folosi o bombă murdară. Vom considera folosirea unei bombe murdare de către regimul de la Kiev drept un act de terorism nuclear, se menţionează în mesajul transmis, al cărui conţinut a fost citat de Interfax. Nebenzia l-a anuntat pe Antonio Guterres că Ministerul rus al Apărării a primit informaţii potrivit cărora această provocare ar putea fi realizată cu sprijinul ţărilor occidentale. În acest sens, conform documentului, Federaţia Rusă face un apel către ţările occidentale să exercite influenţă asupra regimului de la Kiev ca să renunţe la planurile sale periculoase, ce ameninţă pacea şi securitatea internaţională. În plus, Rusia îi cere secretarului general al ONU să facă tot ce îi stă în putere pentru a preveni comiterea acestei crime odioase. La rândul său, o sursă ONU a declarat pentru Interfax că Rusia a cerut să se discute în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, marţi, 25 octombrie, despre presupusa pregătire de către Kiev a unei provocări cu bombă murdară. Potrivit interlocutorului agenţiei, discuţia se va desfăşura în format închis. Luni, forţele armate ruse au anunţat că deţin informaţii despre planurile Kievului de a organiza o provocare folosind o 'bombă murdară' sau o armă nucleară cu randament redus.
Potrivi postului de televiziune german ZDF, Frank-Walter Steinmeier, preşedintele Germaniei, a sosit vizită în Ucraina, pentru prima dată de la începutul operaţiunii speciale militare ruse. Preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier, a sosit la Kiev, aceasta fiind prima sa vizită de la începutul operaţiunii speciale militrare ruse, anunţă ZDF. Se menţionează faptul că şeful statului a sosit la Kiev cu trenul. În cursul zilei de marţi, Steinmeier se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Zelenski a anunţat această vizită pe data 20 octombrie. Steinmeier urma să viziteze Kievul în primăvară, dar Guvernul ucrainean a anulat invitaţia.
Parlamentul din Noua Zeelandă a ajuns la un punct fără precedent, cu un număr egal de parlamentari bărbaţi şi femei. Noul ministru al muncii, Soraya Peke-Mason, va aduce echilibrul în ce priveşte genurile, în legislativul ţării. Premierul Jacinda Ardern a afirmat că acest pas este semnificativ. Parlamentara Partidului Naţional, din opoziţie, Judith Collins, a afirmat însă că femeile din Parlament încă se confruntă cu hărţuirea şi că deşi sunt atinse aceste jaloane, este important să se ştie că faptul că există o egalitate numerică în Parlament nu se traduce prin egalitate pentru toate femeile din Noua Zeelandă.
Oficialii serviciilor de salvare din Indonezia au declarat că cel puţin 13 persoane şi-au pierdut viaţa după ce o ambarcaţiune a luat foc în dreptul coastei provinciei estice Nusa Tengarra. Oficialii au afirmat că mai mult de 200 de persoane, printre care şi copii mici, au fost salvate. Cauza incendiului nu este cunoscută încă.
Un grup care susţine drepturile omului, cu sediul la Geneva, Organizaţia Mondială împotriva Torturii, a acuzat autorităţile din Ciad de execuţii la întâmplare şi tortură, după ce cel puţin 50 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte sute au fost rănite în ciocnirile dintre protestatari şi forţele de securitate. Iniţial, grupul comunicase un număr mai mare de decese, în capitala N'Djamena şi în alte patru oraşe sudice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu