Azi, în lume. Știrile zilei de 26 august

Trump a sustras documente secrete de la Casa Albă

E oficial: fostul preşedinte american, Donald Trump, a sustras documente secrete de la Casa Albă, scrie Rador. 

O furgonetă a intrat într-o terasă din Bruxelles

O furgonetă a intrat, vineri, pe terasa unei cafenele din centrul Bruxellesului, rănind uşor şase persoane, au declarat pompierii şi procurorii din Bruxelles. Şoferul a fugit în maşină după incidentul petrecut cu puţin înainte de ora 13:00, ora locală (11:00 GMT) şi era încă căutat, a declarat un purtător de cuvânt al procurorilor de la Bruxelles, scrie Rador, citând Reuters.

Niciuna dintre persoanele rănite nu a trebuit să fie transportată la spital. Nu este clar dacă incidentul a fost un accident sau unul intenţionat, deşi martorii au declarat presei belgiene că duba a intrat pe Rue Saint-Michel, care duce într-o zonă de cumpărături aglomerată, cu cauciucurile scârţâind, părând să aibă ca obiectiv cafeneaua spre care s-a îndreptat cu viteză mare.

Rusia arde în gol cantităţi mari de gaze naturale

În timp ce în Europa preţurile la energie sunt tot mai mari, Rusia arde în gol cantităţi mari de gaze naturale, arată o analiză citată de jurnaliştii de la BBC. Potrivit documentului, peste 4 milioane de metri cubi de gaz ard zilnic prin flacără deschisă într-o fabrică de la graniţa cu Finlanda, scrie Rador.

Reporter: Mihaela Mihai - Uzina unde au loc arderile se află în apropierea unei staţii de compresie care aparţine conductei Nord Stream 1, care transportă gaze către Germania. Valoarea cantităţii arse în fiecare zi se ridică la 10 milioane de dolari, spun autorii analizei, care mai cred că operaţiunea a început în iunie, când a fost observată o creştere semnificativă a căldurii emanate de această instalaţie. Directorul unei companii care se ocupă de găsirea unei soluţii pentru arderea gazelor spune că nu este vorba de un accident, ci mai degrabă de o decizie deliberată, luată din motive operaţionale. Alţi specialişti cred că ar putea exista provocări tehnice în gestionarea volumelor mari de gaze care erau furnizate către Nord Stream 1.

Contactată de BBC, conducerea gigantului rus Gazprom nu a dorit să comenteze în niciun fel informaţiile. BBC aminteşte însă că livrările de gaze ruseşti către Europa au scăzut cu aproape 3 sferturi în acest an şi sunt tot mai multe voci care spun că Rusia încearcă să folosească gazul drept armă pentru a creşte preţurile şi pentru a slăbi hotărârea Uniunii Europene cu privire la sancţiunile impuse în urma invadării Ucrainei

Ucraina susţine că lucrează la repornirea a două reactoare de la centrala nucleară Zaporojie

Ucraina a început lucrările în încercarea de a relua operaţiunile la două reactoare de la centrala nucleară de la Zaporojie din sudul ţării, aflată sub controlul forţelor ruse, a anunţat vineri guvernatorul regional Oleksandr Staruh, potrivit Reuters.

Cel de-al şaselea reactor al centralei funcţionează la o capacitate de 10%, în timp ce al cincilea reactor este în proces de a-şi relua operaţiunile, a spus el, citat de televiziuni.

De partea cealaltă, Vladimir Rogov, un oficial instalat de Rusia în partea ocupată din regiunea ucraineană unde se află Zaporojie, a spus vineri, citat de agenţia rusă de presă TASS, că forţele ucrainene au distrus ultima linie electrică ce conectează centrala nucleară de Ucraina.

Potrivit lui Rogov, membru al administraţiei locale susţinute de Rusia, centrala nu furnizează în prezent electricitate Ucrainei.

De asemenea, Ministerul Apărări rus a transmis vineri că forţele sale au distrus un obuzier M777 de producţie americană despre care a spus că a fost folosit de Ucraina pentru a bombarda centrala nucleară de la Zaporojie.

Conform Ministerului Apărării de la Moscova, obuzierul ar fi fost distrus la vest de oraşul Marganets, în regiunea ucraineană Dnipropetrovsk.

Reuters precizează că nu a putut verifica deocamdată informaţiile.

Compania ucraineană pentru energie nucleară Energoatom a transmis joi că cele şase reactoare ale centralei au fost deconectate de la reţeaua electrică a ţării.

Joi seară, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lumea a evitat la limită un dezastru nuclear în contextul în care electricitatea la centrala atomică de la Zaporojie a fost întreruptă mai multe ore din cauza bombardamentelor ruse din zonă, acuzaţii pe care Moscova le-a respins.

Centrala este localizată în apropiere de linia frontului şi a fost sub atacuri repetate în ultimele săptămâni, ceea ce stârneşte temeri în legătură cu un dezastru nuclear.

Ucraina şi Rusia se acuză reciproc de bombardarea complexului.

Macron către Truss: Regatul Unit este o naţiune prietenă, indiferent de cine sunt liderii săi

Regatul Unit este o naţiune prietenă, puternică şi aliată, indiferent de cine sunt liderii săi, a susţinut vineri preşedintele francez Emmanuel Macron, la Alger, după ce favorita la funcţia de prim-ministru britanic, Liz Truss, a refuzat să spună dacă şeful statului francez este amic sau inamic al ţării sale, transmite AFP.

Poporul britanic, naţiunea care este Regatul Unit este o naţiune prietenă, puternică şi aliată, indiferent care sunt liderii săi, şi uneori în pofida liderilor săi sau a unor mici erori pe care ei le pot face în afirmaţii de estradă, a declarat Macron în marja unei vizite oficiale în Algeria.

Dacă nu eşti capabil, între francezi şi britanici, să spui dacă este amic sau inamic - termenul nu este neutru - atunci te îndrepţi spre probleme serioase, a spus şeful statului francez într-o conferinţă de presă, după o vizită la cimitirul Saint-Eugene situat în suburbiile capitalei algeriene.

Dacă mi se pune întrebarea (...), indiferent de persoana care este considerată leadershipul viitor în Marea Britanie, nu stau pe gânduri nicio secundă. Regatul Unit este prieten al Franţei, a insistat el.

Liz Truss a refuzat joi, la un eveniment electoral al Partidului Conservator la Norwich (sud-estul Regatului Unit), să răspundă dacă preşedintele francez este amic sau inamic al ţării sale, afirmând că ea îl va judeca pe Emmanuel Macron pe baza faptelor sale.

Dacă voi deveni prim-ministru, îl voi judeca pe baza faptelor sale şi nu a cuvintelor, a spus Truss.

Regatul Unit şi Franţa, care sunt aliate în cadrul NATO, au avut abordări diferite faţă de invazia rusă în Ucraina. În timp ce premierul Boris Johnson a adoptat o linie foarte dură faţă de Vladimir Putin, preşedintele francez a susţinut necesitatea păstrării dialogului deschis cu liderul de la Kremlin.

Pe fondul scandalului legat de nerespectarea regulilor în timpul lockdown-ului din perioada pandemiei de COVID-19, Boris Johnson şi-a anunţat demisia în această vară din funcţia de prim-ministru al Regatului Unit. El asigură interimatul până la 5 septembrie, data când va fi anunţat numele succesorului său, dintre actuala şefă a diplomaţiei Liz Truss şi fostul ministru al finanţelor Rishi Sunak.

CE reduce estimările privind recolta de porumb din 2022, din cauza randamentele mai scăzute în România, Franţa, Bulgaria şi Ungaria

Comisia Europeană a redus cu 10% estimările privind recolta de porumb din acest an în blocul comunitar, a doua scădere consecutivă, din cauza secetei severe, transmite Reuters.

Reducerea vine ca urmare a estimărilor privind randamentele mai scăzute în România, Franţa, Bulgaria şi Ungaria, a precizat Executivul comunitar.

Producţia de porumb utilizabil în UE, în sezonul 2022/23, se va situa la 59,3 milioane tone, în scădere faţă de un nivel de 65,6 milioane tone previzionat luna trecută.

În timpul perioadei cruciale de creştere din vară, recolta de porumb este afectată de valurile de căldură şi de ceea ce ar urma să fie cea mai severă secetă din Europa din ultimii cel puţin 500 ani.

Deja, Comisia Europeană a redus estimările privind recolta de porumb cu aproape şase milioane tone, sau 8%.

În urma recoltei mai scăzute, Executivul comunitar a majorat prognoza privind importurile de porumb ale blocului comunitar în sezonul 2022/23, la 20 milioane tone, de la un nivel de 16,5 milioane tone previzionat luna trecută, şi a înrăutăţit estimarea privind exporturile UE de porumb la patru milioane tone, de la cinci milioane tone.

În contrast, Executivul comunitar a revizuit în creştere prognoza privind producţia de grâu comun utilizabil în UE în sezonul 2022/23 la 126 milioane tone, de la 123,9 milioane tone estimate în iulie.

Proiecţiile privind exporturile blocului comunitar de grâu comun au fost menţinute la 36 milioane tone.

Preţul energiei creşte cu 80% în Marea Britanie

Preţul maxim al energiei pe care companiile din sector îl pot percepe gospodăriilor din Marea Britanie începând cu 1 octombrie 2022 a fost fixat la 3.549 lire (4.202 euro), ceea ce înseamnă o creştere ce 80% faţă de actuala limită, a anunţat vineri autoritatea britanică de reglementare Ofgem, citată de agenţia EFE.

Preţul maxim este în prezent de 1.971 lire (2.325 euro) pe an/gospodărie.

Se estimează că această puternică majorare va impulsiona şi mai mult inflaţia interanuală, care este în prezent de 10,1%, dar ar putea ajunge la 13% sau mai mult la finele anului.

Criza actuală a provocat numeroase greve în diferite sectoare, printre care cea de vineri a lucrătorilor din Poşta britanică, a docherilor sau a angajaţilor din căile ferate, care cer majorări salariale pentru a face faţă situaţiei actuale.

Preţul energiei stabilit vineri va fi valabil până la 31 decembrie 2022, când va se va fixa un nou tarif.

Scumpirea energiei coincide cu lipsa unor măsuri concrete din partea Guvernului, care a subliniat că orice decizie va fi în mâinile noului premier care îl va înlocui pe Boris Johnson începând din 6 septembrie.

Directorul general al Ofgem, Jonathan Brearley, a cerut viitorului prim ministru -Lis Truss sau Rishi Sunak- să adopte "un răspuns urgent în faţa majorării continue a preţurilor".

"Cunoaştem enormul impact pe care creşterea preţului maxim îl va avea asupra gospodăriilor din Marea Britanie şi deciziile dificile pe care consumatorii vor trebui să le ia. Vorbesc în mod regulat cu clienţii şi ştiu că veştile de azi vor fi foarte îngrijorătoare pentru mulţi", a declarat el pentru presă.

"Preţul energiei a atins niveluri record impulsionate de un act economic agresiv al statului rus. Au tăiat lent şi deliberat furnizarea de gaze în Europa, provocând pagube gospodăriilor noastre, companiilor şi economiei în general. Ofgem nu are altă variantă decât să reflecte această creştere a costurilor în preţul maxim", a adăugat Brearley.

Ministrul Economiei, Nadhim Zahawi, a afirmat vineri că scumpirea va provoca "stres şi anxietate" oamenilor, dar a subliniat că Executivul lucrează pentru a găsi o modalitate de a ajuta gospodăriile şi că "ajutorul este pe drum", făcând referire la măsurile pe care le-ar putea adopta politicianul care îl va înlocui pe Johnson.

Scumpirea energiei a fost determinată de creşterea preţurilor angro ale gazelor la nivel global, ca urmare a reactivării economiilor după pandemie, şi, de asemenea, a războiului din Ucraina.

Johnson şi-a dat demisia în iulie, ceea ce a determinat un proces pentru înlocuirea lui, care se va încheia pe 5 septembrie, când va fi cunoscut numele noului premier. Şeful Executivului îşi va prelua mandatul pe 6 septembrie şi în ziua următoare se va prezenta în şedinţa Camerei Comunelor, notează Agerpres.

Zelenski: Ucraina şi Europa au fost la un pas de o catastrofă nucleară din cauza deconectării de la electricitate a centralei Zaporojie

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că lumea a evitat la limită un dezastru nuclear în contextul în care electricitatea la centrala atomică de la Zaporojie a fost întreruptă mai multe ore din cauza bombardamentelor ruse din zonă, acuzaţii pe care Moscova le respinge, potrivit Reuters.

Zelenski a spus că bombardamentele de joi ale Rusiei au declanşat incendii în gropile de cenuşă ale unei staţii electrice pe cărbuni din apropiere, ceea ce a dus la deconectarea complexului de reactoare nucleare, cel mai mare din Europa, de la reţeaua electrică.

Generatoare de rezervă pe bază de diesel au asigurat alimentarea cu energie, care este vitală pentru sistemele de răcire şi de siguranţă ale centralei, a mai afirmat el, salutând efortul tehnicienilor ucraineni, care gestionează uzina sub supravegherea armatei ruse.

"Dacă angajaţii noştri de la staţie nu ar fi reacţionat după întreruperea curentului, atunci am fi fost nevoiţi să facem faţă consecinţelor unui accident atomic", a declarat el într-un discurs de joi seară.

"Rusia a pus Ucraina şi pe toţi europenii la un pas de un dezastru atomic", a mai afirmat Zelenski.

Vineri, Energoatom, compania de stat care gestionează centralele nucleare din Ucraina, a anunţat că lucrează la reconectarea a două blocuri de reactoare la reţeaua electrică din Ucraina, precizând totodată că toate cele şase reactoare de la Zaporojie sunt în continuare deconectate.

Compania a mai precizat că electricitatea pentru nevoile centralei este în prezent asigurată printr-o linie electrică de la sistemul de electricitate ale Ucrainei.

Conform Energoatom, este prima deconectare completă a centralei, care a devenit un punct sensibil în cele şase luni de război.

Vladimir Rogov, un oficial numit de Rusia în oraşul ocupat Enerhodar din apropiere de centrală, a acuzat forţele armate ucrainene pentru incendiul dintr-o pădure din apropierea centralei. El a spus că localităţile din zonă au rămas joi fără electricitate mai multe ore.

ONU încearcă să obţină acces la centrală şi a cerut ca zona să fie demilitarizată. Oficiali ai Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică sunt "foarte aproape" să poată vizita centrala de la Zaporojie, a declarat joi directorul generat al AIEA, Rafael Grossi.

Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc de bombardarea zonei, alimentând temerile privind un dezastru nuclear.

Preşedinta taiwaneză spune că vizitele parlamentarilor americani întăresc hotărârea insulei de a se apăra

Vizitele recente ale oaspeţilor din Statele Unite au întărit hotărârea Taiwanului de a se apăra, a declarat preşedinta Tsai Ing-wen vineri, în timp ce s-a întâlnit cu cel mai recent parlamentar american sosit în insulă, sfidând Beijingul, relatează Reuters.

China, care revendică Taiwanul ca propriul teritoriu împotriva obiecţiilor puternice ale guvernului ales democratic la Taipei, a lansat exerciţii militare în apropierea insulei după ce preşedinta Camerei Reprezentanţilor americane Nancy Pelosi a vizitat-o la începutul lunii august.

Aproximativ o săptămână mai târziu, ea a fost urmată de alţi cinci parlamentari şi, joi noapte, senatoarea Marsha Blackburn a aterizat la Taipei.

La întâlnirea din biroul prezidenţial, Tsai a elogiat vizitele.

"În ultima vreme, multe personalităţi publice dintr-un spectru larg al societăţii americane au vizitat Taiwanul. Aceste acte calde de bunătate şi demonstraţii ferme de sprijin au întărit hotărârea Taiwanului de a se apăra", a spus ea, în remarci difuzate live pe paginile sale de socializare.

Statele Unite, ca majoritatea ţărilor, nu au niciun fel de relaţii diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar sunt obligate prin lege să-i furnizeze mijloacele necesare pentru a se apăra.

Blackburn, senatoare republicană din Tennessee şi membră a Comisiilor pentru Comerţ şi Servicii Militare ale Senatului american, i-a declarat lui Tsai că Statele Unite şi Taiwanul împărtăşesc valorile libertăţii şi democraţiei.

"Este într-adevăr important ca naţiunile iubitoare de libertate să susţină Taiwanul în timp ce încearcă să-şi păstreze independenţa şi libertatea", a spus ea.

Tsai a mai spus că şi celelalte democraţii trebuie să lucreze împreună pentru a asigura lanţuri de aprovizionare mai sigure şi mai rezistente, declarându-se de asemenea "încântată" să vadă companii de semiconductori din Taiwan investind în Statele Unite.

"Aşteptăm de asemenea cu nerăbdare să lucrăm cu Statele Unite în consolidarea cooperării în materie de semiconductori şi în alte sectoare de înaltă tehnologie, şi să răspundem în comun provocărilor economice ale erei post-pandemie", a adăugat ea.

Taiwanul este un mare producător de cipuri şi reducerea furnizării lor a lovit lanţurile de aprovizionare la nivel global.

Tsai a spus că Taiwanul ar dori să fie "integrat în continuare" în noul cadru economic indo-pacific al administraţiei Biden, din care insula a fost exclusă, precum şi în alte forme de cooperare economică regională.

Legiuitorii americani nu sunt singurii care vin în vizită. Tsai a primit de asemenea în această săptămână doi parlamentari japonezi şi membri ai parlamentelor britanic şi canadian sunt aşteptaţi la sfârşitul acestui an.

Beijingul nu a exclus niciodată folosirea forţei pentru a aduce Taiwanul sub controlul său.

Guvernul Taiwanului spune că Republica Populară Chineză nu a condus niciodată insula şi deci nu are dreptul să o revendice şi că doar cei 23 de milioane de locuitori ai ei îşi pot decide viitorul, aminteşte Reuters.

SUA suspendă 26 de zboruri ale unor companii chineze spre China în replică la o măsură similară a Beijingului

Administraţia americană a informat joi că va suspenda 26 de zboruri dinspre SUA spre China operate de patru companii aviatice chineze, ca reacţie la decizia guvernului chinez de a anula un număr identic de curse ale unor companii americane din cauza unor cazuri de COVID-19, transmite Reuters.

Decizia va afecta curse ale companiilor Xiamen, Air China, China Southern Airlines şi China Eastern Airlines, programate între 5 şi 28 septembrie.

Departamentul Transporturilor al Statelor Unite (USDOT) a citat anularea recentă a 26 de zboruri (19 dinspre Los Angeles şi şapte dinspre New York) ale American Airlines, Delta Air Lines şi United Airlines, în legătură cu cazuri de COVID-19.

Purtătorul de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington, Liu Pengyu, a declarat că USDOT 'a suspendat fără motiv zboruri ale unor companii chineze', el calificând decizia ca 'extrem de iresponsabilă'.

Potrivit ambasadei, măsurile Chinei de 'rupere a lanţului de transmitere' a COVID-19 sunt corecte şi transparente, se aplică atât companiilor aviatice chineze, cât şi străine, şi sunt conforme cu acordurile bilaterale în domeniul transporturilor aeriene.

USDOT a menţionat că autorităţile chineze au modificat din 7 august regulile astfel încât, dacă numărul pasagerilor unei curse aeriene spre China care sunt testaţi pozitiv la COVID-19 ajunge la 4%, un zbor va fi suspendat. Dacă procentul atinge 8%, două zboruri vor fi suspendate.

Departamentul a afirmat că a înaintat în mod repetat obiecţii Chinei, acuzând-o că regulile plasează 'o vinovăţie nejustificată asupra transportatorilor' atunci când călători care au avut teste negative la COVID-19 înainte de îmbarcarea din SUA sunt testaţi pozitiv după ce sosesc în China.

Beijingul şi Washingtonul s-au duelat pe tema serviciilor aviatice de la începutul pandemiei. În ianuarie, Departamentul Transporturilor a suspendat 44 de zboruri spre China a patru companii chineze ca răspuns la decizia Chinei de a suspenda 44 de curse ale unor companii americane.

În august 2021, USDOT a limitat patru zboruri ale unor companii chineze la 40% din capacitate timp de patru săptămâni după ce Beijingul impusese o limită identică unui număr de patru curse ale United Airlines.

Trei companii americane şi patru chineze operează în mod obişnuit în jur de 20 de zboruri săptămânal între cele două ţări, cu mult sub cifra de peste 100 înainte de pandemie.

Republica Cehă: Opoziţia a depus o moţiune de neîncredere în prim-ministrul Petr Fiala

Prim-ministrul ceh Petr Fiala se va confrunta în parlament cu o moţiune de neîncredere, a anunţat joi liderul celui mai mare partid de opoziţie ANO, informează DPA.

O moţiune de neîncredere în Fiala a fost depusă la Camera Deputaţilor în urma a ceea ce ANO consideră a fi eşecul guvernului de a proteja în mod adecvat populaţia în faţa unei creşteri în spirală a costului vieţii.

În plus, ANO afirmă că guvernul condus de Fiala ignoră acuzaţiile de corupţie la adresa partidului ministrului de interne Vit Rakusan legate de fonduri ale companiei de transport public din Praga.

Data supunerii la vot a moţiunii nu a fost încă stabilită. Potrivit DPA, moţiunea are puţine şanse de succes având în vedere că Partidul Democrat Civic al lui Fiala dispune de o majoritate în parlament. Pentru ca o moţiune de neîncredere să fie adoptată este nevoie de o majoritate simplă de voturi.

Republica Cehă asigură în prezent preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene.

În istoria ţării a existat o singură moţiune de neîncredere care a avut succes, în timpul primei preşedinţii cehe a Consiliului UE în 2009, şi care a dus la căderea guvernului conservator condus de Mirek Topolánek.

Brazilia: Lula recunoaşte corupţia de la compania petrolieră publică Petrobras din timpul preşedinţiei sale

Luiz Inacio Lula da Silva a recunoscut vineri că au existat cazuri de corupţie în cadrul companiei petroliere publice Petrobras în timpul mandatelor sale prezidenţiale (2003-2010) şi a promis că va ancheta cea mai mică neregulă dacă va fi ales şef al statului în octombrie, potrivit AFP.

"Nu putem spune că nu a existat corupţie din moment ce persoanele vizate au recunoscut" faptele, a spus candidatul Partidului Muncitorilor (stânga) la jurnalul de ştiri al postului de televiziune Globo, cel mai urmărit din Brazilia, unde contracandidatul său de extremă-dreapta, preşedintele în exerciţiu Jair Bolsonaro, a vorbit luni.

Lula, considerat favorit la scrutinul de la 2 octombrie - pentru care este cotat cu 47% din intenţiile de vot conform unui sondaj Datafolha de la 18 august, comparativ cu 32% pentru Bolsonaro - a fost vizibil nervos la începutul interviului şi a citit notiţele pe care le avea scrise pentru a răspunde la întrebările despre corupţie, comentează AFP.

"Acum am ocazia pentru prima dată să le vorbesc deschis oamenilor, în direct (...). Corupţia nu apare decât atunci când voi permiteţi să o anchetăm", a spus el.

El a criticat apoi dur operaţiunea anticorupţie Lava Jato, lansată în 2016 pentru a ancheta deturnările de contracte de la Patrobras, deoarece în opinia sa "ea a depăşit sfera anchetei şi a intrat în sfera politică" pentru ca el să fie condamnat.

Lula a fost închis între aprilie 2018 şi noiembrie 2019 după condamnarea sa pentru corupţie. El şi-a recuperat toate drepturile politice în 2021, când Curtea Supremă a anulat condamnarea sa, considerând că tribunalul care l-a judecat în primă instanţă nu avea competenţa necesară.

Candidatul PT l-a atacat de asemenea pe preşedintele în exerciţiu, spunând că este 'bufonul curţii', din cauza dependenţei sale faţă de câteva partide pentru a guverna.

El a dat asigurări că parteneriatul pe care îl formează cu Geraldo Alckmin, fost guvernator de centru-dreapta de Sao Paulo, pe care l-a învins la alegerile prezidenţiale din 2006 şi pe care acum l-a ales să îi fie potenţial vicepreşedinte, va permite "o mai mare stabilitate economică" şi o "credibilitate internă şi externă", deşi nu a detaliat măsurile pe care le va lua în cazul în care va fi ales, în ciuda întrebărilor jurnaliştilor.

Lula a mai declarat că polarizarea este "serioasă" şi "diferită de încurajarea urii", făcând în acelaşi timp apel la "pace" în ţară după primul mandat al lui Jair Bolsonaro, marcat de tensiuni puternice între susţinătorii şi adversarii liderului de extremă-dreapta, notează Agerpres.

BBC: Rusia arde zilnic milioane de metri cubi de gaze, în valoare de aproximativ zece milioane de dolari

Imagini din satelit relevă că Rusia arde cantităţi mari de gaze naturale, la un complex din apropierea graniţei cu Finlanda. Experţi în energie spun că aceste gaze erau, anterior, exportate către Germania prin conducta Nord Stream 1.

Ei estimează că focul consumă zilnic gaze în valoare de aproximativ zece milioane de dolari. Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi cu privire la volumul mare de dioxid de carbon şi de funingine rezultate din arderea gazelor, ce ar putea exacerba topirea gheţii arctice.

Analiza efectuată de Rystad Energy indică faptul că în fiecare zi sunt arse aproximativ 4.34 de milioane de metri cubi de gaze. Aceştia provin de la o nouă uzin de gaze naturale lichefiate, la Portovaia, aflată la nord-vest de Sankt Petersburg.

Portovaia este localizată în apropierea unei staţii de comprimare a conductei Nord Stream 1, ce duce gazele prin mare, în Germania.

Livrările prin această conductă au fost reduse semnificativ de la jumătatea lunii iulie, când Rusia a pus restricţiile pe seama unor probleme tehnice.

Germania afirmă că este doar un demers politic, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, notează Rador. 

Unii republicani au o ideologie asemănătoare semifascismului, afirmă preşedintele Joe Biden

Preşedintele SUA Joe Biden, aflat în campanie pentru Partidul Democrat înainte de alegerile legislative din noiembrie, a declarat joi că cei mai virulenţi republicani au o ideologie asemănătoare "semifascismului", relatează AFP.

În cursul unui eveniment de strângere de fonduri, la o reşedinţă privată, democratul în vârstă de 79 de ani a criticat dur latura extremă a taberei conservatoare şi "filozofia sa extremă MAGA".

Acronimul MAGA se referă la sloganul emblematic al fostului preşedinte Donald Trump, "Make America Great Again".

"La ceea ce asistăm astăzi este fie la naşterea, fie la moartea unei filozofii MAGA extreme. Nu este doar Trump, este o întreagă filozofie (...). Este ca un semifascism", a spus preşedintele american, potrivit jurnaliştilor prezenţi la eveniment, în apropiere de Washington.

"Nu mai este Partidul Republican pe care îl cunoşteau părinţii noştri. Este altceva", a adăugat el, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News