DC News vă prezintă cele mai importante știri din lume.
Ameninţările nucleare din partea Rusiei nu intimidează NATO să susţină Ucraina, a declarat miercuri, la Bruxelles, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, relatează dpa.
"NATO nu va fi intimidată sau descurajată să sprijine dreptul Ucrainei la autoapărare atât timp cât este necesar", a afirmat Jens Stoltenberg după întrevederea cu premierul României, Nicolae Ciucă.
"Majoritatea războaielor se termină la masa negocierilor" şi NATO ştie ce poate obţine Ucraina prin negocieri, depinde de succesul ţării pe câmpul de luptă, a menţionat Stoltenberg.
"Cu cât Ucraina este mai puternică pe câmpul de luptă, cu atât este mai probabil să avem o soluţie politică care să asigure că Ucraina prevalează ca o naţiune suverană independentă în Europa", a adăugat responsabilul NATO.
Preşedintele rus Vladimir Putin a asistat miercuri, prin videoconferinţă, la un antrenament al forţelor de descurajare strategică, adică trupele însărcinate să răspundă la ameninţări, inclusiv în cazul unui război nuclear, a anunţat Kremlinul, citat de AFP şi EFE.
'Sub conducerea comandantului suprem al forţelor armate, Vladimir Putin, forţele de descurajare strategică terestre, maritime şi aeriene au efectuat un antrenament, fiind efectuate totodată lansări practice de rachete balistice şi de croazieră', a indicat Kremlinul într-un comunicat.
În timpul exerciţiilor, primele de la începutul campaniei militare a Rusiei în Ucraina în februarie, a fost efectuat un exerciţiu de 'lansare nucleară masivă de către forţele strategice ofensive ca răspuns la un atac nuclear inamic', a declarat ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, citat de EFE.
Şoigu, care i s-a adresat lui Putin cu apelativul "tovarăşe" şi comandant-şef al forţelor armate, l-a informat pe preşedintele rus despre desfăşurarea manevrelor, care a durat doar câteva minute.
Forţele strategice ruse au lansat rachete balistice şi de croazieră de pe submarinul atomic Tula şi cu ajutorul a două bombardiere strategice Tu-95MC, precum şi sisteme de rachete intercontinentale mobile terestre Yars, care au fost lansate de pe cosmodromul Pleseţk.
De asemenea, rachete balistice Sineva au fost lansate din Marea Barents, în nordul părţii europene a Rusiei, către poligonul Kura din peninsula Kamceatka, care se învecinează cu Oceanul Pacific.
Exerciţiile cu numele de cod 'Grom' (Tunet) sunt menite să testeze gradul de pregătire a centrelor de comandă ale forţelor nucleare, se menţionează în comunicatul Kremlinului.
'Sarcinile stabilite în cadrul exerciţiului de antrenament de descurajare strategică au fost îndeplinite în totalitate,toate rachetele şi-au atins ţintele', a indicat Kremlinul în acelaşi comunicat.
Forţele 'strategice' ruse, în definiţia lor extinsă, sunt concepute pentru a răspunde la ameninţări, inclusiv în caz de război nuclear.
Acestea sunt echipate cu rachete cu rază de acţiune intercontinentală, bombardiere strategice cu rază lungă de acţiune, submarine, nave de suprafaţă şi aviaţie navală.
Potrivit Pentagonului, Rusia a informat marţi SUA despre planurile sale, care coincid cu exerciţiile nucleare Steadfast Noon ale NATO, desfăşurate în fiecare an în ultimul deceniu.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării american, generalul Pat Ryder a spus că 'Rusia îşi îndeplineşte obligaţiile de control al armelor şi angajamentele de transparenţă prin aceste notificări'.
Cu cinci zile înainte de începerea "operaţiunii militare speciale" în Ucraina, Putin a asistat la exerciţii ale forţelor nucleare care utilizează armament hipersonic, despre care Kremlinul crede că este capabil să eludeze orice scut antirachetă de la ora actuală în lume.
În plus, la 27 februarie, preşedintele rus în plasat în stare de alertă forţele sale de descurajare nucleară, suscitând îngrijorări în Ucraina şi în Occident cu privire la o posibilă utilizare a armelor nucleare.
După ce a propus Occidentului un moratoriu privind desfăşurarea de rachete în Europa, Kremlinul a avertizat că dacă SUA ar plasa arme ofensive pe continentul european, Rusia îşi va îndrepta rachetele spre teritoriul SUA.
Putin a avertizat recent că Rusia îşi va folosi întregul arsenal pentru a-şi apăra integritatea teritorială şi pe cea a celor patru regiuni ucrainene anexate: Doneţk, Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud), notează Agerpres.
În Estonia, sirene de avertizare acustică şi echipamente de avertizare vor fi instalate în 22 de oraşe. Potrivit Interfax, statul a alocat 4,5 milioane de euro pentru crearea unui sistem de alarmare publică, de avertizare a ameninţărilor cu ajutorul sirenelor acustice. Se menţionează că sistemul va fi utilizat în cazul unei ameninţări militare, dezastre majore şi situaţii de urgenţă. Sirenele vor anunţa populaţia atunci când vor exista ameninţări, pe lângă acţiunile similare întreprinse de mass-media, site-urile ministerelor, reţelele sociale, trimiterea de SMS-uri, precum şi notificarea prin difuzoare şi vizite din uşă în uşă. Primele sirene vor fi montate până la sfârşitul anului 2022. Montarea lor va începe la Tallinn, capitala ţării, şi în zonele învecinate ale capitalei, Tartu, Narva, Pärnu şi alte oraşe. În viitor, sistemul este pregătit să se extindă şi în alte aşezări mari. Sirenele vor fi instalate pe pereţii structurilor înalte precum antene de telecomunicaţii, conducte etc.
Cel mai mare aeroport al Marii Britanii, Heathrow, a raportat o pierdere de 442 de milioane de lire sterline în ultimele nouă luni şi a avertizat că este puţin probabil să revină la cererea de dinainte de pandemie în următorii ani. "Perspectiva negativă a unei crize economice globale, războiul din Ucraina şi impactul COVID-19 înseamnă că este puţin probabil să ne întoarcem la cererea pre-pandemie pentru mai mulţi ani, cu excepţia orelor de vârf", menţionează reprezentanţii aeroportului.
665 noi cazuri de COVID-19 au fost confirmate în Bulgaria, în urma efectuării a 5.949 de teste, rata de pozitivare fiind de circa 11%, indică datele furnizate de Portalul unic de informaţii. În spitale, sunt internaţi 697 de pacienţi infectaţi, dintre care 55 se află în secţii de terapie intensivă. În ultimele 24 de ore, 931 de persoane au fost declarate vindecate, fiind înregistrate şapte decese provocat de virusul SARS-CoV-2. În cursul zilei de marţi, au fost administrate 1.157 de doze de vaccin împotriva coronavirusului, iar de la începutul campaniei de vaccinare, 4.574.309 doze.
Şeful Băncii Mondiale avertizează că ar putea dura zeci de ani până la plata datoriilor imense acumulate de guverne în timpul pandemiei de COVID. David Malpass a recunoscut că cheltuielile guvernamentale pentru sprijinirea şi stimularea economiilor a fost calea de urmat în timpul pandemiei, dar consecinţele încep să apară sub forma creşterii inflaţiei şi ratelor dobânzilor. El a declarat pentru BBC că orice sprijin viitor, inclusiv ajutor pentru plata facturilor la energie, trebuie direcţionat clar, şi nu aplicat general. Malpass a subliniat că nivelul datoriei globale, estimat a fi la 305 trilioane de dolari, trebuie controlat, altfel tot mai multe persoane se vor confrunta cu sărăcia - relatează corespondentul BBC.
Producătorul Raytheon Technologies a predat guvernului SUA două sisteme sofisticate de apărare antiaeriană NASAMS destinate Ucrainei - potrivit unor informaţii publicate de site-ul Defense News. Directorul general al companiei, Greg Hayes, a explicat că sistemele respective vor fi desfăşurate în Ucraina în viitorul apropiat. "Tocmai am livrat două sisteme NASAMS. Am predat două dintre ele guvernului în urmă cu câteva săptămâni. Vor fi desfăşurate în curând în Ucraina" - a precizat Hayes.
Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) s-a declarat profund îngrijorată de escaladarea violenţelor în Myanmar şi solicită reţinere şi încetarea imediată a luptelor. Preşedintele ASEAN a invocat bombardarea celei mai mari închisori din Myanmar, conflictul din statul Karen şi un atac aerian în statul Kachin de duminică, în urma cărora au murit cel puţin 50 de persoane. "Suntem profund întristaţi de numărul de victime în creştere şi de suferinţa imensă pe care au îndurat-o civilii din Myanmar", se arată într-o declaraţie a ţării care deţine preşedinţia, Cambodgia. Conflictul nu doar că exacerbează situaţia umanitară, ci şi distruge eforturile de implementare a unui "consens" de pace convenit între ASEAN şi junta militară anul trecut, se arată în comunicat. ASEAN conduce eforturile diplomatice de a aduce pacea în Myanmar, dar junta a eşuat în a pune în aplicare consensul prin care s-a angajat să oprească imediat violenţele şi să înceapă dialogul de pace. Miniştrii de externe ai ASEAN urmează să se întâlnească joi pentru a discuta despre criză.
Africa de Sud va permite superiahtului unui oligarh rus sancţionat să acosteze în Cape Town. Nava de 521 de milioane de dolari, care îi aparţine lui Aleksei Mordaşov, un aliat al liderului rus Vladimir Putin, a părăsit Hong Kongul la începutul acestei săptămâni. Liderii opoziţiei din Africa de Sud au cerut guvernului să sechestreze iahtul de 141 m, denumit The Nord, dar un purtător de cuvânt al preşedintelui Cyril Ramaphosa a afirmat că nu vede "niciun motiv" să respecte sancţiunile occidentale. "Africa de Sud nu are nicio obligaţie legală de a respecta sancţiunile impuse de SUA şi UE", a declarat Vincent Magwenya reporterilor, marţi, la Pretoria. "Obligaţiile Africii de Sud în ceea ce priveşte sancţiunile se referă numai la cele care sunt adoptate în mod specific de Naţiunile Unite", a adăugat Magwenya.
Suprafaţa afectată de incendiul izbucnit într-un depozit din districtul Kolpinski din Sankt Petersburg a crescut de la 6.000 de metri pătraţi până la 12.000 de metri pătraţi. În clădirea depozitului ard materiale de construcţie, pe o suprafaţă totală de 12.000 de metri pătraţi, transmitea marţi seară târziu Serviciul de presă al Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă din capitala din nordul Rusiei. Până în momentul de faţă nu au fost raportate victime, au precizat oficialii. Incendiului îi este atribuit al treilea grad de dificultate, de la trei până la cinci. La faţa locului intervin 123 de angajaţi ai Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă şi 27 de maşini şi echipamente. Trenul de pompieri este în funcţiune. Un laborator mobil a fost trimis la locul incendiului pentru a monitoriza starea aerului. Marţi seara, în Metallostroi, districtul Kolpinski din Sankt Petersburg, a izbucnit un incendiu într-un depozit cu o suprafaţă totală de 24.000 de metri pătraţi şi o înălţime de 12 metri. Iniţial, s-a precizat că incendiul a cuprins o mie de metri pătraţi, ulterior suprafaţa de incendiu a crescut la şase mii de metri pătraţi.
Statele Unite au transmis Ucrainei primele două sisteme de rachete antiaeriene NASAMS. Potrivit Agenţiei de presă TASS, anunţul respectiv a fost făcut de Gregory J. Hayes, director general la Raytheon Technologies, care produce NASAMS. Am transmis două sisteme Guvernului SUA acum câteva săptămâni. Astăzi sunt deja dislocate în Ucraina, a mai spus Gregory J. Hayes, CEO Raytheon Technologies. Preşedintele american, Joe Biden, a anunţat că SUA va aloca până la 725 de milioane de dolari pentru a ajuta Ucraina. Casa Albă a menţionat că Ucraina va primi şi două sisteme de apărare antiaeriană NASAMS. În total, potrivit coordonatorului pentru comunicaţii strategice din cadrul Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, Statele Unite intenţionează să furnizeze opt astfel de sisteme Ucrainei.
Serviciile de securitate din Norvegia au arestat un lector universitar acuzat că lucra ca spion pentru Rusia. Agenţia de securitate internă din Oslo, PST, l-a reţinut pe bărbat în drum spre serviciu, după ce l-a identificat drept "o ameninţare la adresa intereselor naţionale fundamentale". Ambasada Moscovei din Oslo a declarat presei locale că nu cunoaşte identitatea bărbatului. Oficialii norvegieni afirmă că bărbatul a lucrat ca cercetător la Universitatea din Tromso, în nordul ţării, din 2021. Potrivit avocatului său, suspectul neagă acuzaţiile.
Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, demarează consultările privind formarea noului guvern. Prima forţă politică din parlament, GERB - Uniunea Forţelor Democrate, este invitată miercuri să participe la discuţii cu şeful statului. Referitor la şansele de formare a unui guvern, Radev a explicat că se va putea pronunţa doar după finalizarea consultărilor cu partidele şi după predarea primului mandat. Potrivit şefului statului, crearea unui cabinet minoritar depinde de priorităţile şi principiile în jurul cărora partidele se vor uni, însă a menţionat că acest tip de guvernare în Bulgaria este extrem de dificil.
În legătură cu deciziile şi propunerile viitoare în Adunarea Naţională privind acordarea de ajutor militar Ucrainei, preşedintele a afirmat că toate acestea cresc riscul implicării Bulgariei în războiul care "se aprinde şi îşi extinde nu numai sfera spaţială, ci şi formele de opoziţie". Preşedintele Bulgariei a îndemnat încă o dată la raţiune şi responsabilitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu