Azi, în lume. Știrile zilei de 27 octombrie

Arma nucleară, destinată să descurajeze orice formă de atac strategic (Pentagonul)

SUA consideră că armele lor nucleare sunt destinate să "descurajeze orice formă de atac strategic", inclusiv convenţional, a avertizat Pentagonul în noua sa strategie nucleară dată publicităţii joi, potrivit AFP.

"Aceasta include utilizarea unei arme nucleare, indiferent de puterea sa, şi aceasta include atacuri foarte importante de natură strategică, cu utilizarea de mijloace non-nucleare", a precizat în faţa presei un înalt responsabil din Ministerul american al Apărării, explicând că această nouă abordare este destinată "să complice luarea unei decizii" de către adversar, într-un moment în care Rusia acuză Ucraina că s-ar pregăti să utilizeze o aşa-zisă "bombă murdară".

"Rusia şi-a desfăşurat agresiunea împotriva Ucraina sub ameninţare nucleară, cu declaraţii iresponsabile, exerciţii nucleare la date neprevăzute anterior şi minciuni privind o utilizare potenţială a armelor de distrugere în masă", se precizează în acest document, publicat pentru prima oară în acelaşi timp cu noua strategie de apărare americană.

În timp ce SUA se aşteaptă la un test nuclear iminent al Coreei de Nord, Pentagonul avertizează că o lovitură nucleară din partea Coreei de Nord ar însemna "sfârşitul regimului" lui Kim Jong Un.

"Orice atac nuclear al Coreei de Nord împotriva SUA sau a aliaţilor şi partenerilor lor va fi inacceptabil şi va conduce la sfârşitul acestui regim", indică Pentagonul. "Nu există niciun scenariu în care regimul lui Kim ar putea face uz de arme nucleare şi să supravieţuiască".

China a angajat un "efort ambiţios de expansiune, de modernizare şi de diversificare a forţelor sale nucleare, subliniază între altele Ministerul american al Apărării, care precizează că Beijingul "doreşte într-adevăr să deţină cel puţin 1.000 de ogive nucleare până la sfârşitul deceniului".

Dar "Rusia este principalul rival al SUA cu forţele nucleare cele mai diverse şi cele mai capabile", se precizează în document.

Rusia dispune de 1.550 ogive nucleare desfăşurate şi alte 2.000 nedesfăşurate.

"Arsenalul său nuclear modern, care ar urma să crească, reprezintă o ameninţare existenţială pe termen lung pentru SUA şi aliaţii şi partnerii noştri", adaugă Ministerul Apărării, subliniind că "în anii 2030, SUA vor fi pentru prima oară în istoria lor confruntate cu două mari puteri nucleare (care vor fi) concurenţi strategici şi adversari potenţiali".

Vladimir Putin susţine că ştie cu aproximaţie unde ar pregăti Ucraina o bombă murdară

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut joi Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) să inspecteze cât mai repede posibil instalaţiile nucleare ucrainene, acuzând din nou Kievul că pregăteşte folosirea unei bombe murdare în conflictul ruso-ucrainean, relatează agenţia EFE.

Noi suntem favorabili (unei inspecţii a AIEA în Ucraina n.red). Şi să o facă cât mai repede posibil, pentru că ştim că acum Kievul face tot ce poate pentru a şterge indiciile acestor planuri. Ei (ucrainenii n.red) lucrează la asta, la pregătirea unei bombe murdare, a spus Putin în intervenţia sa la forumul de discuţii Valdai de la Moscova.

El a susţinut că ştie cu aproximaţie unde ucrainenii ar fabrica o astfel de bombă, care nu este o bombă atomică, dar conţine elemente radioactive. Combustibilul nuclear uzat a fost uşor modificat. Tehnologia care există în Ucraina permite producerea unei asemenea bombe, a mai susţinut Putin.

Preşedintele rus a recunoscut că i-a ordonat ministrului său al apărării, Serghei Şoigu, să-i informeze pe omologii săi din alte ţări asupra a ceea ce ar fi descoperit serviciile secrete ruse. Şoigu a avut în ultimele zile convorbiri telefonice cu miniştrii apărării din SUA, Franţa, Marea Britanie şi Turcia.

La cererea Kievului, care a negat categoric că ar avea intenţiile despre care vorbeşte Putin, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunţat că va trimite o misiune care să inspecteze instalaţiile nucleare ucrainene.

În ce-l priveşte, preşedintele rus a asigurat în intervenţia sa de joi că pentru Moscova nu are sens din punct de vedere politic sau militar să folosească o astfel de bombă în campania sa militară împotriva Ucrainei.

Noi nu am vorbit niciodată direct despre posibila folosire de către Rusia a armamentului nuclear. Doar am răspuns declaraţiilor făcute de liderii ţărilor occidentale, a estimat Putin. El a acuzat Occidentul că apelează la un şantaj nuclear primitiv şi a insistat că Rusia ar recurge la folosirea arsenalului său nuclear doar pentru a-şi apăra teritoriul.

Totuşi, a admis Putin, atât timp cât există arme nucleare, va exista întotdeauna pericolul folosirii lor, remarcând faptul că în acest timp liderii regimului de la Kiev vorbesc constant despre aspiraţia lor de a deţine arme nucleare.

Putin a ţinut să amintească în acest context că Statele Unite sunt singura ţară care a folosit arma nucleară împotriva unei ţări ce nu era putere nucleară, împotriva Japoniei în 1945.

În discursul său din 21 septembrie în care a anunţat mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele care iau parte la agresiunea contra Ucrainei, Putin a afirmat că Rusia va folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia sa pentru a-şi proteja teritoriul şi populaţia, făcând astfel aluzie la armele nucleare, şi a subliniat că acesta nu este o cacealma

Regele Charles al III-lea vrea să îi împiedice pe prinţii Harry şi Andrew să preia interimatul funcţiilor sale (presă)

Regele Charles al III-lea se pregăteşte să modifice legea din Regatul Unit pentru a evita situaţia în care prinţii Harry şi Andrew, care nu mai sunt membri activi ai casei regale, ar putea să preia interimatul funcţiilor sale atunci când el este bolnav sau se află în străinătate, potrivit unor informaţii publicate joi în mass-media britanice, relatează AFP.

Conform unei legi din 1937, monarhul britanic poate fi înlocuit pentru anumite sarcini, precum semnarea unor documente oficiale în timpul absenţelor sale de soţul sau soţia sa, precum şi de persoanele adulte care ocupă primele patru poziţii în ordinea de succesiune la tron.

În cazul regelui Charles al III-lea, interimatul ar putea fi asigurat de regina consoartă Camilla, fiii lui - William şi Harry -, unul dintre fraţii lui mai mici - Andrew - şi fiica cea mare a acestuia din urmă - Beatrice.

Însă Harry s-a îndepărtat de familia regală şi s-a mutat în Statele Unite după o serie de tensiuni cu fratele şi tatăl lui. Prinţul Andrew a fost la rândul său privat de orice rol oficial în cadrul familiei regale britanice în urma unor acuzaţii de agresiune sexuală. Beatrice, fiica cea mare a prinţului Andrew, nu este un membru activ al familiei regale din Regatul Unit.

Pentru a evita ca unul dintre cei doi prinţi căzuţi în dizgraţie să preia interimatul regelui - mai ales atunci când acesta călătoreşte în străinătate însoţit de Camilla şi când prinţul William se află la rândul lui în străinătate -, lista persoanelor care pot să îl înlocuiască pe suveran ar trebui să fie extinsă, potrivit mai multor companii mass-media britanice, pentru a îi înclude pe prinţesa Anne şi pe prinţul Edward, sora şi fratele mai mic al regelui Charles al III-lea.

Această soluţie i-ar permite monarhului să nu fie nevoit să recurgă la ajutorul lui Harry şi Andrew, fără să îi excludă în mod oficial din ordinea de succesiune.

Potrivit The Telegraph, o modificare a legii ar putea avea loc "în săptămânile următoare" şi ar reprezenta "o etapă logică" înaintea deplasărilor în străinătate prevăzute pentru regele Charles al III-lea şi regina consoartă Camilla în 2023.

Biroul de presă de la Palatul Buckingham nu a reacţionat deocamdată după publicarea acestor informaţii, însă subiectul a fost deja abordat luni în Camera Lorzilor, unde parlamentarul Stephen Benn, membru al Partidului Laburist, s-a întrebat dacă nu cumva a sosit timpul "să discutăm cu regele despre un amendament" la această lege.

"Sau poate că situaţia îi convine Guvernului", cu un prinţ "care a părăsit viaţa publică" şi un altul "care a părăsit ţara"?, s-a întrebat parlamentarul britanic.

"Guvernul va analiza întotdeauna aranjamentele necesare", i-a răspuns lordul Nicholas True, membru al Partidului Conservator, care a subliniat că urcarea pe tron a unui monarh reprezintă o bună ocazie pentru revizuirea textului de lege.

Pe durata interimatului, "consilierii de stat" pot să asigure majoritatea obligaţiilor oficiale ale suveranului (semnarea de documente, primirea unor ambasadori, organizarea unor şedinţe).

Înainte de moartea reginei Elisabeta a II-a pe 8 septembrie, fostul prinţ Charles a înlocuit-o pe mama lui de mai multe ori, mai ales cu ocazia tradiţionalului Discurs al Tronului, pe care l-a susţinut în Parlamentul de la Londra în luna mai, notează Agerpres.

SUA: Oligarhi din Republica Moldova incluși pe lista de sancțiuni

Statele Unite ale Americii le-au impus sancţiuni oligarhilor din Republica Moldova, Vladimir Plahotniuc şi Ilan Şor, precum şi unor entităţi care au subminat statul de drept şi au promovat interesele Federaţiei Ruse. Ambii oligarhi s-au implicat şi în politică, iar numele lor au fost legate de furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova. Atât Vladimir Plahotniuc, cât şi Ilan Şor sunt în prezent fugari.

Locaţia primului nu este cunoscută de public, dar cel de-al doilea se află în Israel, de unde coordonează proteste anti-guvernamentale care au loc la Chişinău. Toate activele celor vizaţi de sancţiuni au fost îngheţate, iar aceştia nu mai au dreptul de a intra pe teritoriul Statelor Unite. Anunţul privind sancţiunile a fost făcut aseară de ambasadorul american la Chişinău, Kent Logsdon.

Oligarhii Vladimir Plahotniuc şi Illan Şor sunt acuzaţi de SUA de corupţie sistemică şi interferenţe în alegerile din Republica Moldova în favoarea Rusiei, potrivit Rador.

Republica Moldova: Igor Dodon vrea alegeri anticipate

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a adresat un apel, prin care le-a cerut tuturor reprezentanților opoziției să-şi unească forţele și să obţină organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate. Dodon a făcut acest anunţ, într-un interviu acordat pentru Agenţia de presă rusă RIA NOVOSTI.

El a menționat că acum opoziția din republică este împărțită în două grupuri. Primul grup este grupul format din Partidul Şor, Partidul Comuniștilor, Partidul Construim Europa Acasă, care este cel mai activ și organizează proteste săptămânale. Al doilea grup include alte opt partide, inclusiv Partidul Socialiștilor, care s-au unit în cadrul Platformei Agenda Comună.

”Toţi ar trebui să se unească și să facă tot posibilul pentru a obţine alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate – acesta ar trebui să fie scopul principal al întregii opoziții, indiferent dacă este de dreapta sau de stânga ‘…’ Mișcările de protest vor lua amploare, nemulțumirea va crește. Va reuşi oare această guvernare să facă față provocărilor? Nu le va fi ușor”, a susţinut Dodon.

Dodon a mai declarat că autoritățile actuale ale țării pot introduce oricând trupe NATO în republică, cu ajutorul Curții Constituționale.

Franța: Cancelarul german și președintele francez se vor întâlni la Palatul Élysée 

Diferenţele de opinie dintre Franţa şi Germania urmează, cel mai probabil, să domine o întrunire dintre liderii acestor ţări, care urmează să înceapă la Paris. Cancelarul Olaf Scholz şi preşedintele Emmanuel Macron au perspective diferite asupra unei serii de probleme. Întrunirile dintre cabinetele francez şi german au devenit o obişnuinţă în ultimii 20 de ani, astfel încât anularea acestora a fost văzută în Franţa drept simbolică, în mod îngrijorător.

Vizita personală a cancelarului Scholz la Palatul Élysée are menirea de a oferi o siguranţă, dar la Paris există o îngrijorare nedisimulată faţă de o Germanie care pare determinată să îşi creeze propriul rol în Europa.

Desigur, războiul din Ucraina este cel care a determinat modificarea. Modelele de economie şi securitate ale Germaniei sunt reconfigurate. Obiectivul său se îndreaptă spre est, iar alianţa cu Franţa nu mai reprezintă prioritatea din trecut.

Ucraina: Orașul Herson este scena unor operațiuni contraofensive ucrainene

În Ucraina, forțele rusești au continuat să atace miercuri în direcția a două orașe ucrainene din regiunea Donețk, în est, în timp ce în sud au avut loc noi ciocniri în Herson, care este de mai mult timp scena unor operațiuni contraofensive ucrainene. Tot miercuri, Rusia a organizat primele exerciții ale forțelor sale strategice de când a invadat Ucraina la scară largă.

Avdiivka și Bahmut, în Donețk, sunt în prezent principalele ținte ale operațiunilor ofensive ale rușilor, care în cea mai mare parte a restului frontului au trecut la o postură defensivă, nepărând să aibă capacitatea să mai organizeze operațiuni ample. De altfel, și la Bahmut, principala forță implicată în operațiuni este, potrivit presei internaționale, grupul Wagner, o companie de mercenari condusă de așa-numitul ”bucătar al lui Putin”, Evgheni Prigojin.

Bahmutul se află pe o șosea care leagă două orașe strategice din Ucraina, dar, deși Rusia încearcă de luni de zile să-l captureze, progresele Moscovei au fost nesemnificative. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat miercuri ceea ce a numit „nebunia comandanților ruși, care, zi după zi, lună după lună și-au trimis oamenii la moarte în Bahmut”.

Zelenski a spus totodată că vor urma vești bune, formulă care de obicei anunță progrese pe front. Luptele au continuat și în Herson, în sud, unde ținta finală a ucrainenilor e orașul cu același nume, cel mai important capturat de ruși în actuala campanie.

Contraofensiva ucraineană din Herson pare să fi încetinit, în condițiile în care forțele Kievului se confruntă cu dificultăți cauzate de vreme și teren, iar rușii au reușit să pregătească poziții defensive puternice.

Tot miercuri, Rusia și-a testat forțele strategice care operează arsenalul său nuclear. Exercițiile erau programate de mult timp, dar au fost urmărite cu atenție, dat fiind că diferiți responsabili ruși, începând cu Vladimir Putin, au amenințat de când a început războiul cu arsenalul nuclear al țării.

Exercițiile de miercuri au avut loc la capătul unei săptămâni în care Rusia a acuzat Ucraina, fără a prezenta probe, că ar pregăti un atac cu o așa-numită bombă murdară radiologică. Acuzațiile au fost respinse atât de Kiev, cât și de Occident.

Banca Mondială: Tarife la energie în scădere cu 11% anul viitor

Tarifele la energie vor scădea cu 11% anul viitor, prognozează Banca Mondială, citată de agențiile de presă.

Creșterea economică mondială mai lentă, precum și restricțiile impuse în China din cauza noului coronavirus ar putea duce la o scădere și mai pronunțată, se arată în raport. Chiar și așa, tarifele la energie vor fi totuși cu 75 de procente peste media din ultimii cinci ani, subliniază Banca Mondială, după un salt de 60% în acest an.

ONU: Secretarul general avertizează că omenirea trebuie să ia măsuri urgente pentru gestionarea modificărilor climatice

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat pentru BBC că ţările trebuie să facă din gestionarea modificărilor climatice principala lor prioritate, pentru a evita o încălzire globală catastrofală

El a afirmat că toate problemele, printre care inflaţia globală şi invazia Ucrainei de către Rusia, au distras guvernele de la această problemă, dar a avertizat că omenirea va fi condamnată dacă nu reuşeşte să inverseze curentul actual în ce priveşte emisiile de gaze care produc efect de seră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News