Azi, în lume. Știrile zilei de 28 septembrie. Serbia nu va recunoaşte rezultalele referendumurilor organizate de Rusia în Ucraina

Gazoductele Nord Stream s-ar putea să nu mai poată fi folosite niciodată, afirmă surse guvernamentale germane

Autorităţile germane consideră că scurgerile de gaze detectate luni din gazoductele Nord Stream 1 şi 2 ar putea sa facă inutilizabile pentru totdeauna aceste conducte - ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică - dacă nu se intervine rapid pentru repararea lor, potrivit unor surse guvernamentale de la Berlin, citate miercuri de cotidianul german Der Tagesspiegel, preluat de agenţiile Reuters şi EFE.

Conform acestor surse, dacă gazoductele nu vor fi reparate rapid în ele vor pătrunde volume mari de apă sărată ce vor provoca o coroziune ireversibilă.

Cele trei scurgeri au fost semnalate luni, două în zona economică exclusivă a Danemarcei şi una în cea a Suediei, conform autorităţilor acestor ţări şi celor germane fiind vorba cel mai probabil despre acte de sabotaj, ipoteză susţinută de exploziile subacvatice înregistrate de centrele seismice. Guvernul danez a atenţionat că investigarea cauzelor ar putea dura mai multe săptămâni.

În timp ce unele suspiciuni se îndreaptă către Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov a descris drept absurdă ideea că Rusia ar putea fi în spatele avarierii gazoductelor, argumentând că aceasta nu este nici în interesul Rusiei şi nici în cel al Europei, iar firmele americane ce exportă gaze naturale lichefiate în Europa sunt marele beneficiare ale scoaterii complete din funcţiune a gazoductelor Nord Stream.

La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a insinuat o implicare a Washingtonului, amintind că în februarie preşedintele Joe Biden a spus că dacă Rusia invadează (Ucraina), atunci nu va mai exista Nord Stream 2, iar marţi fostul ministru polonez de externe Radoslaw Sikorski a postat pe Twitter o imagine cu scurgerea de gaze din Marea Baltică, deasupra căreia a scris mesajul: Mulţumim, SUA.

Operatorul conductei Nord Stream 1 a apreciat miercuri că repararea acesteia este o opţiune, de îndată ce vor fi evaluate pagubele, ceea ce însă deocamdată compania nu poate face pentru că autorităţile au închis zonele respective.

În cazul conductei Nord Stream 2, care nu a fost folosită deloc, întrucât sancţiunile impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei au împiedicat darea ei în exploatare, operatorul conductei afirmă că, pe lângă problema pusă de afectarea integrităţii structurale a gazoductului, reparaţiile ar putea fi îngreunate şi de faptul că societatea care o deţine este vizată de sancţiunile adoptate de SUA după invazia rusă în Ucraina.

Serbia nu va recunoaşte rezultalele referendumurilor organizate de Rusia în Ucraina, afirmă preşedintele Aleksandar Vucic

Serbia nu va recunoaşte rezultatele referendumurilor organizate în patru regiuni din Ucraina ocupate parţial de forţele ruse, a declarat miercuri preşedintele Aleksandar Vucic, în ciuda legăturilor strânse dintre Belgrad şi Moscova, potrivit Reuters.

Autorităţile susţinute de Rusia din cele patru regiuni spun că se aşteaptă la majorităţi largi în favoarea anexării la Rusia pe baza voturilor la referendumuri, pe care Kievul şi Occidentul le-au denunţat ca fiind scrutine ilegale desfăşurate sub ameninţarea armelor.

Se aşteaptă ca preşedintele rus Vladimir Putin să proclame anexarea celor patru provincii - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - într-un discurs pe care îl va susţine vineri.

Serbia nu va recunoaşte referendumurile, "întrucât aderă la dreptul internaţional, Carta Naţiunilor Unite şi rezoluţiile ONU", a declarat Vucic presei.

Serbia, ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, este dependentă de Rusia pentru livrările de gaz şi a refuzat să se ralieze la sancţiunile occidentale împotriva Moscovei din cauza acţiunilor acesteia în Ucraina.

Kremlinul sprijină Belgradul în opoziţia sa continuă faţă de recunoaşterea independenţei Kosovo, o fostă provincie sârbă sudică populată în principal de etnici albanezi. Moscova a vândut de asemenea arme Serbiei în trecut.

Însă Serbia a refuzat în mod repetat să sprijine invazia rusă din Ucraina la ONU şi afirmă că respectă pe deplin integritatea teritorială a Ucrainei.

"Ne protejăm propria integritatea teritorială şi este în interesul nostru să protejăm integritatea teritorială a altor ţări recunoscute internaţional", a afirmat Vucic.

Ucraina se numără printre ţările care refuză să recunoască independenţa Kosovo faţă de Serbia, notează Agerpres.

Aproape 100.000 de ruşi au trecut graniţa în Kazahstan

Aproximativ 100.000 de ruşi au trecut graniţa săptămâna trecută în Kazahstan, informează un oficial al guvernului kazah. Din cei 100.000 intraţi, peste 64.000 de ruşi au părăsit deja Kazahstanul, a mai spus miercuri Marat Kozeiev, adjunctul ministrului kazah de interne. Oficialul kazah nu a spus, însă, spre ce destinaţii au plecat cei peste 64.000. "Nu s-a înregistrat în această săptămână nicio infracţiune sau contravenţie în care să fie implicaţi cetăţeni ruşi. Sunt cetăţeni care respectă legea şi au suficienţi bani pentru a putea trăi aici. În cazul în care au încălcat legea privind migraţia, vor fi deportaţi. Dacă au comis o infracţiune, vor fi duşi în faţa justiţiei", a declarat Marat Kozeiev, potrivit agenţiei kazahe de ştiri Kazinform. Kremlinul se confruntă cu un exod de cetăţeni care fug din Rusia după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută mobilizare parţială. Strategia Moscovei de a mobiliza 300.000 de rezervişti în războiul cu Ucraina a declanşat proteste anti-mobilizare şi a determinat o rezistenţă tot mai mare faţă de invazia Rusiei în Ucraina, mulţi bărbaţi ruşi cu vârsta de mobilizare preferând să părăsească ţara decât să rişte să fie încorporaţi. Pentru a intra în Kazahstan, care împarte o frontieră de 7.000 km cu Rusia, cetăţenii ruşi nu au nevoie de viză şi pot rămâne în această ţară maxim 30 de zile fără viză. Patru din cele cinci ţări membre ale Uniunii Europene care au graniţe cu Rusia au interzis intrarea ruşilor cu vize turistice, iar aşteptarea la cozile formate la graniţa rusă cu fostele ţări sovietice Kazahstan, Georgia şi Armenia durează uneori mai mult de 24 de ore.

UEFA penalizează Macedonia de Nord pentru defăimarea imnului naţional al Bulgariei

Federaţia de fotbal din Macedonia de Nord va fi sancţionată de UEFA pentru defăimarea imnului naţional bulgar, în timpul meciului de fotbal dintre echipele naţionale ale Bulgariei şi Macedoniei de Nord de la Skopje. Anunţul a fost făcut de directorul executiv al Uniunii Bulgare de Fotbal (BFS), Borislav Popov, care a făcut o comparaţie cu meciul găzduit, în urmă cu trei ani, la Sofia, între echipele de fotbal ale Bulgariei şi Angliei, când suporterii bulgari au scandat sloganuri rasiste. "În urma acestui incident am fost amendaţi cu 10.000 de euro", a amintit Popov.

Uraganul Ian a crescut la nivelul de furtună de categoria patru, pe măsură ce se apropie de Florida, în SUA

Uraganul Ian a crescut în intensitate, ajungând la furtună de categoria patru, pe măsură ce se apropie de coastele statului Florida, în Statele Unite. Ploile torenţiale deja se produc pe coastele vestice ale Floridei, iar rezidenţilor li s-a spus să evacueze zona. Au fost raportate inundaţii în mai multe zone, dar meteorologii americani avertizează că în orele următoare furtuna va creşte şi mai mult în intensitate şi va deveni ameninţătoare de viaţă, relatează BBC.

Rusia le va furniza talibanilor produse petroliere, gaze şi grâu

Rusia va livra talibanilor petrol, gaze şi grâu. Gruparea talibană din Afganistan a semnat un acord preliminar cu Rusia privind furnizarea de benzină, motorină, gaze şi grâu către Afganistan, relatează RBC-Ucraina, citând Reuters. Ministrul afgan al comerţului si industriei, Haji Nooruddin Azizi, a declarat că ministerul desfăşoară activităţi pentru a diversifica partenerii comerciali, iar Rusia a oferit administraţiei talibane o reducere în conformitate cu preţurile medii mondiale la aceste produse.

Acest acord este practic primul acord economic internaţional important, încheiat de talibani de la revenirea lor la putere, în urmă cu mai bine de un an, şi ar putea contribui la relaxarea izolării mişcării islamiste, care nu are acces efectiv la sistemul bancar global. Nicio ţară nu recunoaşte oficial gruparea, care a luptat 20 de ani împotriva forţelor occidentale şi a aliaţilor săi locali afgani, înainte de a captura Kabulul, după retragerea trupelor americane. Azizi a mai declarat că acordul prevede ca Rusia să furnizeze anual aproximativ un milion de tone de benzină, un milion de tone de motorină, 500.000 de tone de gaze petroliere lichefiate (GPL) şi două milioane de tone de grâu. Reamintim că pe 15 august 2021, talibanii au anunţat preluarea şi stabilirea controlului asupra întregului teritoriu al Afganistanului. Pe 31 august, Statele Unite au anunţat finalizarea retragerii trupelor sale din Afganistan. Preşedintele american, Joe Biden, a decis să nu mai prelungească operaţiunea de evacuare a cetăţenilor, în urma recomandărilor forţelor armate americane.

Băncile de stat turceşti au refuzat să accepte tranzacţii cu cardurile bancare ruseşti Mir

Băncile de stat din Turcia, după cele private, au încetat să mai accepte tranzacţii cu cardurile bancare din sistemul rusesc bancar Mir. Trei bănci de stat ale ţării au anunţat refuzul de a mai accepta tranzacţii cu cardurile Mir, relatează postul turc TV NTV. Decizia respectivă a venit, după ce Oficiul pentru Controlul Activelor Straine SUA (OFAC) al Trezoreriei SUA a avertizat autorităţile de la Ankara cu privire la posibile sancţiuni.

Reamintim, pe 19 septembrie, băncile private Isbank şi DenizBank din Turcia au confirmat că nu mai acceptă tranzacţii cu cardurile bancare Mir, emise în Rusia. Această decizie este legată de sancţiunile SUA şi ale Marii Britanii impuse împotriva Federaţiei Ruse, relatează postul de televizuiune turc NTV. După ce giganţii internaţionali ai cardurilor bancare Visa şi Mastercard au anunţat că îşi suspendă operaţiunile în Rusia, după invazia Moscovei asupra Ucrainei, va împiedica cardurile emise de băncile ruseşti să funcţioneze în străinătate şi cardurile străine să opereze în Rusia, notează ROSBALT.

Autorităţile estone vor propune includerea Patriarhului Kirill, Capul Bisericii Ortodoxe Ruse, pe lista sancţiunilor UE

Estonia va propune Uniunii Europene includerea Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii Kirill pe următoarea listă a persoanelor vizate de sancţiunile UE, a declarat ministrul de externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, citat de portalul ERR. Patriarhul i-a îndemnat pe enoriaşi, marţi, să recurgă la o "mobilizare spirituală", în cadrul unei predici susţinute după liturghia de la Catedrala Iisus Hristos Mântuitorul din Moscova. Potrivit ÎPS Kirill, "mobilizarea" tuturor forţelor va ajuta şi va contribui în cele din urmă la o reconciliere definitivă între Rusia şi Ucraina.

În luna august, a devenit cunoscut faptul că autorităţile Ungariei s-au opus impunerii de sancţiuni UE împotriva lui Kirill, după un apel venit din partea Eparhiei de la Budapesta şi Ungaria. Potrivit preotului Sviatoslav Bulah, slujitor la Catedrala Ortodoxă Maghiară din Budapesta, Eparhia Ortodoxă Sârbă din Ungaria i-a transmis Guvernului ungar o scrisoare, prin care a solicitat protecţie pentru capul Bisericii Ortodoxe Ruse. După cum a remarcat preotul, impunerea de sancţiuni împotriva Patriarhului Kirill ar crea un precedent, care ar putea duce la interzicerea bisericii. Bulah a mai remarcat că pentru o societate democratică să impui orice restricţii asupra bisericii reprezintă o absurditate.

Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică în largul coastelor sale de est

Coreea de Nord a lansat, miercuri, o rachetă balistică în largul coastei sale de est, a comunicat armata Coreei de Sud, în contextul în care Coreea de Sud şi Statele Unite efectuează exerciţii navale comune, inclusiv cu un portavion. Potrivit Pazei de Coastă a Japoniei, un proiectil suspectat a fi o rachetă balistică lansată de Coreea de Nord a aterizat în mare. Testul are loc la două zile după ce Coreea de Sud şi SUA au lansat exerciţiile militare, în zona maritimă din largul coastei de est a Coreei de Sud. Joi, vicepreşedintele american, Kamala Harris, urmează să ajungă în capitala sud-coreeană, Seul, după o vizită în Japonia. Coreea de Nord a efectuat şi duminică un test balistic în largul coastelor sale de sud.

Casa Albă: Ruşii care fug de mobilizare pot solicita azil în Statele Unite

Cetăţenii ruşi care se fug de mobilizare pot solicita azil în Statele Unite, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre. "Considerăm că, indiferent de naţionalitatea lor, ei pot solicita azil în SUA şi fiecare cerere în parte va fi examinată", a spus Jean-Pierre. Autorităţile americane îi salută "pe toţi cei care solicită azil", a adăugat secretarul de presă al Casei Albe. Din declaraţiile oficialului american nu rezultă că ruşilor care fug de mobilizare li se va acorda un regim prioritar sau condiţii speciale pentru acordarea azilului.

Autorităţile germane au declarat că, în anumite circumstanţe, sunt dispuse să acorde azil celor care fug din armata rusă şi "oponenţilor regimului Putin". Mobilizarea în Rusia a fost anunţată pe 21 septembrie. Din acea zi şi până în momentul de faţă, mii de ruşi au părăsit ţara. Doar prin Kazahstan, Georgia, Mongolia şi Finlanda vecine cu Rusia au plecat aproape 200 de mii de ruşi. Unele ţări membre UE - în special Letonia şi Republica Cehă - au declarat că nu vor elibera vize ruşilor care fug de mobilizare. La rândul său, Comisia Europeană a anunţat că Uniunea Europeană trebuie să garanteze dreptul de intrare pentru ruşii care solicită azil, în contextul mobilizării.

Justin Trudeau anunţă noi sancţiuni împotriva Rusiei din cauza 

Guvernul Canadei nu recunoaşte şi nu va recunoaşte niciodată rezultatele 'referendumurilor' ruseşti din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei. Autorităţile de la Ottawa intenţionează să impună sancţiuni împotriva mai multor persoane fizice şi a unor companii şi instituţii implicate în implementarea acestor referendumuri, relatează RBC-Ucraina cu referire la comunicatul postat de premierului canadian, Justin Trudeau, pe Twitter. "Canada nu recunoaşte şi nu va recunoaşte niciodată rezultatele referendumurilor nelegitime ale Rusiei şi tentativele acesteia de a anexa în mod ilegal teritoriile ucrainene. Să vă explic: graniţele Ucrainei nu se vor modifica!", a mai scris el pe Twitter. Premierul a subliniat că teritoriul Ucrainei va rămâne în componenţa Ucrainei. 'Intenţionăm să impunem sancţiuni împotriva persoanelor fizice şi a companiilor şi instituţiilor implicate în această ultimă încercare de a submina principiile suveranităţii statului şi de a disemina responsabilitatea pentru vărsarea de sânge în desfăşurare în toată Ucraina', a adăugat Trudeau. Amintim că Israelul nu recunoaşte "referendumurile" ruseşti din Ucraina. De asemenea, Statele Unite vor anunţa în zilele următoare contramăsuri împotriva pseudo-referendumurilor Federaţiei Ruse.

Sociologi bulgari comentează probabilitatea formării unui guvern cu drepturi depline după alegeri

Sociologii şi politologii bulgari se aşteaptă la un impas în următorul parlament. Potrivit acestora, dacă se va forma un guvern, acesta nu va fi stabil. Campania electorală este plină de mesaje negative care subliniază liniile roşii dintre principalele forţe politice, iar acestea se bazează mai ales pe electoratul lor sigur. "Probabilitatea formării unui nou guvern este între 10 şi 35%", consideră sociologul Iuli Pavlov, care susţine că este foarte puţin probabil să se formeze un guvern, deoarece situaţia din noul legislativ va fi mai mult în impas.

Sociologul Evelina Slavkova, de la Agenţia Trend, subliniază că 69% din societatea bulgară aşteaptă ca un cabinet cu drepturi depline să ia decizii pe fondul prognozelor de iarnă grea, iar absenţa unui guvern ar putea duce, de asemenea, la tensiuni sociale. Posibilele configuraţii ulterioare pot provoca noi alegeri, dar Trend nu exclude surprize. Specialistul în psihologie politică Antoaneta Hristova consideră că partidelor le va fi greu să se pună de acord asupra unui posibil cabinet, dar, dacă vor reuşi, vor avea loc revolte politice serioase. "Toate partidele politice vorbesc doar cu propriii lor alegători siguri. Nu există nicio încercare de extindere. Teza privind un acord după alegeri, nu văd cum se poate întâmpla, pentru că propriilor lor alegători le va fi greu să înghită decizia. Există riscul ca un lider sau un partid politic relevant să-şi piardă cei mai puternici susţinători", a explicat Hristova.

Faezeh Hashemi, fiica fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, a fost arestată

Presa oficială din Iran anunţă că agenţii de securitate au arestat-o pe Faezeh Hashemi, fiica fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, pentru incitare la revoltă în estul ţării. Faezeh Hashemi este un critic vocal al regimului iranian. Arestarea dnei Hashemi are loc în a douăsprezecea zi de proteste în urma decesului unei tinere, Mahsa Amini, arestată de Poliţia de moravuri, scrie Rador.

La mormântul părinţilor lui Putin din Sankt Petersburg a fost lăsată o plângere împotriva fiului lor

Un mesaj, care arată exact ca o plângere împotriva lui Vladimir Putin, a fost lăsat la mormântul părinţilor preşedintelui rus, Vladimir Putin, din Sankt Petersburg. Activistele Rezistenţei Feministe Antirăzboi din Sankt Petersburg au lăsat pe mormântul părinţilor preşedintelui rus Vladimir Putin un mesaj, în care se menţionează "comportamentul dezgustător" al acestuia, relatează Partia Mertvîh. Activiştii au vizitat Cimitirul Serafimovsk, unde sunt înmormântaţi Maria Ivanovna şi Vladimir Spiridonovici Putin.

Mesajul lăsat arată în stilul unei bileţel scris cu un pix roşu, într-un carnet de note al unui elev. "Dragi părinţi! Fiul vostru se poartă execrabil! Absentează de la orele de istorie, se bate cu colegii săi de bancă şi ameninţă că va arunca în aer întreaga şcoală. Întreprindeţi măsuri", se specifică în bilet, scrie Rador. Prin "cursurile de istorie" activiştii au în vedere digresiunile periodice în istorie făcute de preşedinte, în care acesta, printre altele, a susţinut că Ucraina nu a existat până în momentul în care Lenin a creat-o. Prin "ameninţările că aruncă în aer întreaga şcoală" probabil se referă la ameninţările repetate din partea lui Putin şi a oficialilor săi apropiaţi de a folosi arme nucleare.

Părinţii lui Putin au locuit şi decedat la Leningrad. Ambii au murit de cancer pe la sfârşitul anilor 1990 şi nu au ajuns să trăiască până în ziua în care Putin a devenit preşedinte al Rusiei şi a atacat Ucraina. Pe 21 septembrie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat un decret de mobilizare. Autorităţile o numesc mobilizare parţială. Unele media precizează însă că până la 300 de mii de persoane, care au statut de rezervist, vor fi trimise la război. Cu toate acestea, dimensiunea mobilizării nu este dezvăluită în decret. Sursa "Novaia Gazeta. Evropa" susţine că documentul permite mobilizarea până la un milion de persoane.

Comandanţii ucraineni anunţă că se înregistrează progrese limitate pe frontul sudic al ţării

Comandanţii militari ucraineni de pe frontul sudic al ţării au declarat pentru BBC că înregistrează progrese limitate în contraofensivele lansate împotriva forţelor ruse. Potrivit comandanţilor ucraineni, rachetele cu rază lungă de acţiune au lovit depozite de muniţii ruseşti şi au facilitat unele progrese, echipajele de artlierie realizează atacuri-surpriză cu arme de teren.

Burkina Faso - 11 soldaţi ucişi în urma unui atac asupra unui convoi cu provizii

Autorităţile guvernamentale din Burkina Faso anunţă că 11 soldaţi au fost găsiţi fără viaţă, iar alţi în jur de 50 de civili sunt declaraţi dispăruţi în urma unui posibil atac al jihadiştilor comis luni asupra unui convoi. Convoiul de vehicule transporta provizii în nordul ţării. Corespondentul BBC transmite că filmările realizate în urma atacului prezintă un şir de vehicule incendiate în localitatea Gaskinde din provincia Soum. Potrivit unor surse locale, cel puţin 60 de persoane ar fi fost ucise în acest atac. Ambuscada survine în urma unui alt atac executat duminică asupra unui convoi, soldat cu rănirea a patru persoane. Regimul militar din Burkina Faso a preluat puterea în urma unei lovituri de stat executată în luna ianuarie, promiţând să pună capăt insurgenţei militare care a făcut mii de victime şi a strămutat alte două milioane începând cu 2015, scrie Rador.

Bulgaria solicită din nou Comisiei Europene măsuri din cauza perturbărilor de pe piaţa cerealelor

Ministrul interimar al agriculturii din Bulgaria, Iavor Ghecev, a declarat în cadrul lucrărilor reuniunii Consiliului Uniunii Europene - Agricultură şi Pescuit, că aşteaptă ca Bruxelles-ul să acorde o atenţie deosebită situaţiei de pe piaţa seminţelor oleaginoase şi să aplice toate instrumentele posibile, inclusiv măsuri de urgenţă, pentru a atenua impactul asupra producătorilor din UE. Alte subiecte fierbinţi ale reuniunii au inclus piaţa cerealelor, utilizarea durabilă a produselor de protecţie a plantelor şi Directiva privind emisiile industriale.

În ceea ce priveşte piaţa cerealelor din Bulgaria în acest moment, noua recoltă de grâu, orz şi rapiţă a fost deja strânsă, dar se constată o scădere a cantităţii faţă de cea anterioară - pentru grâu şi orz cu aproximativ 10%, iar pentru rapiţă cu circa 20%. Ministrul Ghecev şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la perturbările de pe piaţa de floarea-soarelui, cauzate de conflictul din Ucraina. Acestea necesită găsirea unor instrumente de acţiune rapidă în raport cu dezechilibrul pieţei care a apărut, pentru a preveni şocuri economice mai grave cu efect de lungă durată, reducerea competitivităţii producătorilor, precum şi viabilitatea fermelor din sector, scrie Rador. Potrivit lui Ghecev, Bulgaria se angajează să depună eforturi maxime pentru a efectua transportul cerealelor către ţările terţe de-a lungul rutelor de transport şi în fiecare direcţie a reţelei feroviare şi porturilor, aşa cum este prevăzut în planul de acţiune "Coridoare de Solidaritate" între UE şi Ucraina.

 Vietnamul, afectat de Taifunul Noru

Vietnamul a fost lovit de una dintre cele mai puternice furtuni tropicale înregistrate în zonă în ultimii ani. Taifunul Noru a adus ploi abundente şi rafale puternice de vânt de până la 150 de km/h, doborând copaci şi avariind acoperişurile caselor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News