Azi, în lume. Știrile zilei de 30 noiembrie

Marea Britanie a adăugat 22 de poziţii noi pe lista sancţiunilor Rusiei

Regatul Unit a impus sancţiuni împotriva a 22 de oficiali ruşi pentru sprijinirea mobilizării parţiale, plasându-i pe lista neagră pe vicepremierul şi ministrul industriei şi al comerţului din Rusia, Denis Manturov, pe directorul Serviciului Federal al Penitenciarelor, Arkadi Gostev, şi pe preşedintele Comisiei Electorale Centrale a Rusiei, Ella Pamfilova, se afirmă în lista sancţiunilor, a cărei versiune actualizată a fost distribuită, miercuri, pe site-ul Foreign Office al Marii Britanii, scrie Rador, citând tass.ru.

După cum s-a menţionat în declaraţie, motivul pentru introducerea restricţiilor împotriva lui Manturov l-a constituit faptul că el "este responsabil pentru supravegherea industriei ruse de apărare şi pentru echiparea trupelor mobilizate".

Pe lângă Pamfilova, au fost impuse sancţiuni şi împotriva preşedintelui comisiei electorale din regiunea Rostov, Andrei Burov. Ca o justificare pentru un astfel de pas, este menţionată responsabilitatea lor de a organiza referendumuri în republicile populare Doneţk şi Lugansk, precum şi în regiunile Herson şi Zaporijjia. Pamfilova "de atunci a sprijinit activ" mobilizarea, au subliniat surse din cadrul Foreign Office.

Tuturor acestor persoane li se interzice intrarea pe teritoriul Regatului Unit, iar conturile şi activele lor de pe teritoriul regatului, dacă există, vor fi îngheţate.

Ministrul economiei de la Vatican a demisionat

Ministrul economiei Vaticanului, părintele Juan Antonio Guerrero Alves, a demisionat. În noiembrie 2019, Guerrero Alves fusese numit de Papa Francisc prefect al Secretariatului pentru Economie, preluând dicasterul condus până atunci de cardinalul Georg Pell, scrie Rador, citând ansa.it. Suveranul Pontif îl alesese pe iezuit pentru expertiza sa în chestiuni economice şi financiare, cerându-i să implementeze reformele necesare. Vaticanul anunţă că Guerrero a demisionat din motive personale, pontiful numind în funcţia de prefect un laic, Maximino Caballero Ledo, actual secretar general.

Ungaria sub ameninţarea presantă a blocării fondurilor europene

Reformele angajate de Viktor Orban nu au fost suficiente: Comisia Europeană se pregăteşte să recomande miercuri îngheţarea a peste 13 miliarde de euro fonduri europene destinate Ungariei, ca răspuns la problemele de corupţie identificate în această ţară, comentează AFP.

Executivul european a ales în cele din urmă fermitatea împotriva liderului naţionalist. În ciuda "şantajului" de care acesta din urmă este acuzat, Budapesta blocând mai multe dosare europene (plan comun de ajutor de 18 miliarde de euro pentru Ucraina, impozit minim pe profiturile multinaţionalelor).

Ungaria - care neagă orice legătură între aceste blocaje şi chestiunea fondurilor europene - se opune, de asemenea, unor noi sancţiuni împotriva Rusiei cu care menţine legături şi rămâne singura ţară din NATO alături de Turcia care nu a ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la această alianţă.

Sub presiunea Parlamentului European, Comisia Europeană va propune statelor membre, care au până pe 19 decembrie pentru a se pronunţa, suspendarea a 7,5 miliarde de euro fonduri de coeziune care urmau să fie plătite Ungariei în cadrul bugetului 2021 -2027 al UE, potrivit unor surse europene.

În aprilie, împotriva acestei ţări a fost lansată o procedură destinată să protejeze bugetul european de încălcări ale statului de drept, o premieră pentru UE, în special din cauza "neregulilor sistematice în atribuirea contractelor publice", "deficienţelor" în domeniul urmăririi penale şi luptei împotriva corupţiei. Perspectiva de a se vedea lipsită de fonduri a determinat Ungaria să angajeze 17 măsuri pentru a răspunde preocupărilor Bruxellesului, printre care înfiinţarea unei "autorităţi independente" destinate să controleze mai bine utilizarea fondurilor UE, suspectate că îmbogăţesc apropiaţi ai lui Viktor Orban.

Dar Comisia consideră că reformele nu au fost desfăşurate în mod satisfăcător până la data limită de 19 noiembrie. Executivul european fixase acest termen în septembrie pentru a oferi Ungariei o şansă de a scăpa de îngheţarea a 7,5 miliarde de euro (aproximativ 20% din fondurile europene pe care trebuie să le primească în perioada 2021-2027).

Pe de altă parte, executivul european a decis să valideze planul de redresare post-Covid al Ungariei (5,8 miliarde de euro), dar prin ataşarea a 27 de condiţii, care includ cele 17 măsuri anticorupţie, precum şi reforme pentru îmbunătăţirea independenţei justiţiei. Nicio plată nu va fi făcută până la îndeplinirea acestor condiţii. Comisia, care până de curând părea să favorizeze o abordare conciliantă în privinţa Ungariei, subliniind progresele realizate de aceasta din urmă, şi-a înăsprit în cele din urmă poziţia.

Potrivit mai multor surse europene, influenţa europarlamentarilor, reuniţi în plen săptămâna trecută şi în mare parte partizani ai severităţii în faţa lui Orban, a fost decisivă. În cazul deblocării fondurilor, a fost adusă în discuţie eventualitatea unei moţiuni de cenzură a Comisiei, în special de către grupul Renew Europe (centrişti). Negociatorul maghiar Tibor Navracsics a denunţat marţi această "enormă presiune politică" a Parlamentului European. Cu un an şi jumătate înainte de alegerile europene, mulţi europarlamentari sunt atenţi să facă campanie pentru apărarea statului de drept în faţa exceselor antidemocratice din UE.

Grecia: Cutremur cu magnitudinea 5 pe Insula Evia, fără victime

Un cutremur cu magnitudinea 5 a fost înregistrat marţi seară pe insula grecească Evia, la 56 km nord-est de Atena, potrivit Observatorului geodinamic din Atena, scrie AFP.

Potrivit presei locale, deocamdată nu au fost raportate nici pagube materiale, nici răniţi. Mişcarea telurică al cărui epicentru este situat la est de insula Evia şi la o adâncime de 9 km, a avut loc la orele 20.06 GMT, potrivit aceleiaşi surse.

A fost resimţită în special pe insulă şi în Attica, zona metropolitană a Atenei, potrivit presei locale. Acesta este al patrulea şi cel mai puternic cutremur care a avut loc marţi şi înregistrat cu acelaşi epicentru în Evia: primul cutremur de 4,8 a fost înregistrat la 04.32 GMT, urmat de alte două de 4,1 şi, respectiv, 4,2 aproape o oră mai târziu (05.23 şi 05.24 GMT). Situată pe mai multe linii de falii geologice, Grecia este lovită în mod regulat de cutremure care provoacă uneori victime şi pagube materiale.

În octombrie 2021, un cutremur de 6,3 pe insula Creta a provocat pagube materiale, fără victime. Dar în octombrie 2020, un cutremur cu magnitudinea 7 în Marea Egee a făcut doi morţi pe insula grecească Samos şi peste 100 în oraşul de coastă din apropiere Izmir, în Turcia. 

Fotbal - CM 2022: Selecţionerul Iranului felicită Statele Unite pentru calificarea în optimile de finală

Selecţionerul Iranului, portughezul Carlos Queiroz, a felicitat echipa Statelor Unite pentru calificarea în optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal, ediţia 2022, la finalul meciului direct disputat marţi seara la Doha şi câştigat la limită de americani (1-0).

"Prima repriză a aparţinut americanilor. Au început mai bine decât noi, au fost mai rapizi şi au avut un control ai bun asupra jocului. Au meritat să marcheze, fără îndoială. În repriza secundă, lucrurile au stat invers. Am revenit mai puternici, le-am închis spaţiile, i-am încetinit puţin câte puţin şi ne-am creat ocazii, mai multe decât au avut Statele Unite în prima repriză. Dar, din păcate, în fotbal echipa care nu înscrie este pedepsită. Este simplu, echipa care a marcat în prima repriză merită să câştige. Noi nu am marcat şi suntem pedepsiţi. În fotbal, nu există dreptate. Felicitări Statelor Unite şi le urez succes în optimile de finală ale Cupei Mondiale", a declarat Queiroz.

Selecţionata Statelor Unite s-a impus greu în faţa Iranului, prin golul marcat de Christian Pulisic în minutul 38, încheindu-şi astfel evoluţiile din Grupa B fără înfrângere, cu o victorie şi 2 egaluri. Americanii repetă astfel performanţa de la ultimele lor două prezenţe la Cupa Mondială (2010, 2014), în timp ce iranienii se opresc în faza grupelor la a şasea lor participare la un turneu final mondial.

Costurile globale ale criminalităţii cibernetice vor ajunge la 10,5 trilioane de dolari, în 2025

Deficitul de personal calificat în securitate cibernetică, munca de la distanţă şi în sistem hibrid, ransomware sau metaverse-ul sunt câteva dintre principalele provocări cu care se confruntă, la ora actuală, mediul cyber, în condiţiile în care costurile globale ale criminalităţii cibernetice vor creşte cu 15% pe an, până la 10,5 trilioane de dolari, în 2025, arată o analiză întocmită de specialiştii Eset.

Conform datelor centralizate şi publicate recent pe blogul din România al producătorului de soluţii antivirus, o primă problemă identificată se referă la creşterea criminalităţii cibernetice la nivel global. În acest context, un raport al Cybersecurity Ventures arată că totalul costurilor globale ale criminalităţii cibernetice vor creşte cu 15% pe an, din 2021 până în 2025, şi ar putea ajunge la 10,5 trilioane de dolari pe an. "Acesta reprezintă mai mult decât profiturile realizate de întregul comerţ ilegal de droguri combinat. Creşterea poate fi atribuită extinderii semnificative a activităţii grupurilor infracţionale cibernetice şi a grupurilor susţinute de guvern. În acelaşi timp, suprafaţa de atac a unei companii (zona ei expusă) este din ce în ce mai extinsă, consecinţă directă a proceselor de transformare digitală stimulate de progresul unei lumi din ce în ce mai tehnologizate virtual", susţin experţii.

În ceea ce priveşte deficitul de personal certificat - a doua provocare din domeniu - există un decalaj global al forţei de muncă în domeniul securităţii cibernetice de 3,4 milioane şi 70% dintre organizaţii au posturi neocupate în domeniul IT, după cum relevă studiul ISC, valabil pentru trimestrul II privind Forţa de Muncă în domeniul Cibernetic. "Multe guverne încearcă să găsească soluţii pentru a reduce acest deficit, iar companii importante precum Google, Microsoft sau IBM lansează diverse iniţiative care vizează formarea şi îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor sau potenţialilor candidaţi în domeniul securităţii. Între timp, Forumul Economic Mondial, în colaborare cu mai multe companii, a lansat o platformă de educaţie online destinată atât persoanelor fizice cât şi organizaţiilor numită Cybersecurity Learning Hub. Scopul acestui proiect este de a forma şi de a îmbunătăţi abilităţile profesioniştilor în securitate, astfel încât tot mai mulţi oameni să obţină locuri de muncă de calitate în acest domeniu în plină dezvoltare", notează sursa citată.

Fostul preşedinte chinez Jiang Zemin a murit

Fostul preşedinte chinez Jiang Zemin a murit miercuri la vârsta de 96 de ani, au anunţat media de stat chineze, citate de Reuters.

Jiang a murit din cauza leucemiei şi de insuficienţă multiplă de organe la Shanghai, la ora 12.13, a declarat agenţia oficială de presă Xinhua.

Bruxellesul propune un plan pentru confiscarea activelor îngheţate ale Rusiei

Comisia Europeană a propus miercuri confiscarea activelor îngheţate ale Rusiei pentru a pedepsi Moscova pentru invazia Ucrainei, explorând opţiuni legale cu partenerii UE pentru a compensa Kievul pentru pagubele aduse ţării, informează Reuters.

Funcţionari din Uniunea Europeană, Statele Unite şi alte ţări occidentale dezbat de luni de zile cum să sechestreze în mod legal activele ruseşti deţinute în străinătate - atât de stat, cât şi private - îngheţate prin sancţiuni.

Problema este că în majoritatea statelor membre UE, sechestrarea bunurilor îngheţate este posibilă legal numai în cazul în care există o condamnare penală. De asemenea, multe bunuri ale cetăţenilor ruşi aflaţi pe lista neagră sunt greu de sechestrat sau chiar de îngheţat pentru că sunt înregistrate ca aparţinând unor membri ai familiei sau altor persoane, ca paravan.

"Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale ruse şi am îngheţat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruşi", a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta executivului UE, într-un comunicat. Ea a spus că nu peste mult timp, UE şi partenerii săi ar putea gestiona fondurile şi să le investească. Încasările ar merge către Ucraina, ceea ce în cele din urmă ar compensa pagubele provocate ţării.

"Vom lucra la un acord internaţional cu partenerii noştri pentru a face acest lucru posibil. Şi împreună, putem găsi căi legale de a ajunge la asta", potrivit lui von der Leyen. Ea a mai spus că UE propune înfiinţarea unui tribunal special, susţinut de Naţiunile Unite, "pentru a investiga şi urmări penal crima de agresiune a Rusiei".

UE va lucra pentru a înfiinţa un tribunal special care să judece "crimele Rusiei" în Ucraina, a anunţat miercuri preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, răspunzând unei solicitări a Kievului.

"Vom colabora cu Curtea Penală Internaţională (CPI) şi vom ajuta la înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele Rusiei", a explicat ea într-o postare pe Twitter. "Împreună cu partenerii noştri, ne vom asigura că Rusia plăteşte pentru devastările pe care le-a provocat, folosind fondurile îngheţate ale oligarhilor şi activele băncii sale centrale", a mai precizat ea, citată de France Presse.

Rusia afirmă că îngheţarea rezervelor băncii sale centrale şi a bunurilor cetăţenilor săi sunt ilegale. Ea respinge că invazia, pe care o numeşte "operaţiune militară specială" pentru dezarmarea vecinului său, echivalează cu o agresiune ilegală împotriva Ucrainei, aminteşte Reuters.

Inflaţia în zona euro a scăzut în noiembrie pentru prima dată în ultimele 17 luni

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna noiembrie, aceasta fiind şi prima scădere a inflaţiei înregistrată de zona euro după luna iunie 2021, dar cu toate acestea a continuat să rămână în zona de două cifre, transmite AFP.

Potrivit unei estimări preliminare publicate miercuri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a scăzut până la 10% în luna noiembrie 2022, de la un nivel record de 10,6% înregistrat în luna octombrie. Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 10,4%.

Scăderea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile la energie au înregistrat un avans de 34,9% în luna octombrie, semnificativ mai mic decât avansul de 41,5% înregistrat în luna octombrie. În schimb, inflaţia preţurilor la alimente au continuat să accelereze, de la 13,1% în octombrie, până la 13,6% în noiembrie.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 6,6%, la 6,4% în octombrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Letonia (21,7%), urmată de Estonia şi Lituania (ambele cu o inflaţie de 21,4%). La polul opus, cea mai mică creştere a preţurilor se înregistrează în Spania (6,6%) şi Franţa (7,3%).

Faptul că inflaţia a scăzut în luna noiembrie ar trebui să reducă presiunile la adresa Băncii Centrale Europene, care în acest an a fost nevoită să demareze cea mai rapidă majorare a dobânzilor de referinţă din istoria sa pentru a ţine sub control o inflaţie care este de cinci ori peste ţinta sa de 2%.

Cu toate acestea, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a spus luni că ar fi "surprinsă" dacă vârful de inflaţie a fost atins în octombrie, sugerând că există riscul ca inflaţia să continue să crească în lunile următoare astfel că înăsprirea politicii monetare va continua. "Mi-ar plăcea să văd că inflaţia a culminat în octombrie dar cred că este mult prea multă incertitudine pentru a spune că aşa s-a întâmplat", a declarat preşedintele BCE cu ocazia unei audieri în Parlamentul European. 

Moscova şi Beijingul efectuează patrule aeriene comune în Asia-Pacific

Rusia şi China au efectuat patrule aeriene comune în Asia-Pacific, a anunţat miercuri armata rusă, pe fondul conflictului din Ucraina şi rivalităţii dintre Beijing şi Washington, relatează France Presse.

La rândul său, armata sud-coreeană a anunţat că a trimis aparate de luptă după ce şase avioane de război ruseşti şi două chineze au pătruns fără preaviz în zona sa de apărare aeriană. În cele din urmă, aparatele au părăsit zona şi nu au violat spaţiul aerian al Coreei de Sud, a precizat ea. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, o escadrilă de bombardiere strategice ruseşti şi chineze "a efectuat o patrulare aeriană deasupra Mării Japoniei şi Mării Chinei de Est".

Zborul comun a durat aproximativ opt ore şi în anumite etape ale rutei lor, bombardierele ruseşti şi chineze au fost "escortate de avioane de vânătoare ale unor state străine", a explicat ministerul rus.

"Nu a fost comisă nicio încălcare a spaţiului aerian străin", a subliniat ministerul rus, asigurând că aceste patrule au fost efectuate în cadrul unui plan de cooperare militară ruso-chineză pentru 2022 şi "nu sunt îndreptate împotriva unor ţări terţe". Acest anunţ vine pe fundalul unui viraj tot mai accentuat al Rusiei spre Asia, în contextul izolării tot mai mari a Moscovei pe scena internaţională şi al sancţiunilor occidentale fără precedent ce o vizează din cauza conflictului din Ucraina, notează AFP.

Patrulele sunt efectuate de asemenea în timp ce rivalităţile dintre China şi Statele Unite se intensifică, în special în regiunea Asia-Pacific, unde Washingtonul şi Beijingul sunt într-o concurenţă tot mai mare. Fiecare vrea să-şi afirme influenţa în special asupra chestiunii Coreei de Nord, al cărei aliat principal este China, în timp ce Washingtonul este aliatul principal al Coreei de Sud.

Potrivit Statului Major interarme sud-coreean (JCS), bombardiere chineze H-6 au intrat şi ieşit de mai multe ori din Zona de Identificare a Apărării Aeriene a Coreei (KADIZ) în apropierea coastelor de sud şi de nord-est ale Coreei de Sud, miercuri dimineaţă devreme.

Rafael Nadal l-a învins pe Casper Ruud într-un meci demonstrativ la Bogota

Tenismanul spaniol Rafael Nadal l-a învins în două seturi, 7-5, 6-4, pe norvegianul Casper Ruud, într-un meci demonstrativ disputat marţi seara la Bogota, unde ambii jucători au fost ovaţionaţi de fanii tenisului din Columbia, care aşteptau de luni de zile acest meci, scrie EFE.

Nadal, numărul 2 mondial, şi Ruud, ocupantul locului al treilea în clasamentul ATP, au vizitat Columbia în cadrul unui turneu pe care îl efectuează în America latină. Cei doi au mai disputat meciuri demonstrative în Chile, Argentina, Brazilia şi Ecuador, iar acum se vor deplasa în Mexic, unde vor juca pe 1 decembrie, în ultima etapă a acestui turneu.

Duminică, la Quito (Ecuador), Casper Ruud a reuşit să obţină prima sa victorie în faţa lui Rafael Nadal (6-4, 6-4), însă ibericul rămâne neînvins în meciurile oficiale disputate împotriva jucătorului norvegian.

Ungaria anunţă descoperirea unui caz de gripă aviară înalt patogenă H5N1 în apropiere de graniţa cu România

Un focar de gripă aviară a fost identificat la o fermă de gâşte din judeţul Bekes din sud-estul Ungariei, la frontiera cu România, a anunţat miercuri Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria (NEBIH), transmite MTI.

Autoritatea a precizat că a instituit o zonă de protecţie de trei kilometri în jurul fermei precum şi o zonă de monitorizare pe o rază de 10 kilometri din jurul fermei unde a fost identificat virusul. NEBIH a adăugat că toate cele 3.080 de gâşte de la ferma respectivă au fost sacrificate pentru a împiedica răspândirea virusului.

La începutul acestei luni, Autoritatea Sanitară Veterinară din Ungaria a descoperit focare de gripă aviară H5N1 la două ferme din judeţul Bacs-Kiskun, din sudul Ungariei. Gripa aviară este o boală virală foarte contagioasă, care apare în principal la păsările de curte şi la păsările de apă sălbatice. Virusurile gripei aviare sunt virusuri cu patogenitate ridicată sau scăzută (HPAI, respectiv LPAI) în funcţie de caracteristica moleculară a virusului şi de capacitatea acestuia de a provoca boli şi mortalitate la pui.

În mod normal, gripa aviară începe să se manifeste toamna, virusul fiind transportat de păsările sălbatice migratoare care vin din Asia în Europa. Ţările care descoperă boli animale periculoase precum pesta porcină africană sau gripa aviară înalt patogenă trebuie să avertizeze imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) şi să trimită regulat rapoarte de evoluţie.

China: Astronauţi chinezi au ajuns la staţia spaţială Tiangong

Astronauţi chinezi au sosit miercuri la staţia spaţială Tiangong, unde au efectuat primul transfer de echipaj pe orbită al Chinei, a anunţat agenţia de presă chineză Xinhua, relatează AFP. Cei trei astronauţi au decolat la bordul unei rachete Long March-2F la 23:08, ora locală (15:08 GMT), de la Centrul Spaţial Jiuquan, în deşertul Gobi, a anunţat agenţia de presă chineză care citează Agenţia Spaţială Chineza pentru zborurile cu echipaj (CMSA). Astronauţii, trei bărbaţi, vor rămâne şase luni în spaţiu.

Sonda spaţială a acestei misiuni, Shenzhou-15, care îi transporta pe veteranul Fei Junlong, precum şi pe astronauţii Deng Qingming şi Zhang Lu, aflaţi la primul zbor spaţial, s-a andocat cu succes la staţie miercuri dimineaţa, a declarat CMSA, citată de Xinhua.

Ei s-au alăturat apoi altor trei astronauţi care se află la bordul staţiei spaţiale Tiangong de la începutul lunii iunie.

Fei Junlong, în vârsta de 57 de ani, se întoarce în spaţiu la 17 ani după ce a comandat misiunea Shenzhou-6 în 2005.

Obiectivele principale ale misiunii sunt "realizarea primului transfer de echipaj pe orbită, instalarea (...) de echipamente şi facilităţi în interiorul şi în afara staţiei spaţiale şi efectuarea de experimente ştiinţifice", a indicat purtătorul de cuvânt al CMSA, Ji Qiming.

Misiunile spaţiale cu echipaj uman ale Chinei au debutat în 2003 când un fost pilot de vânătoare, Yang Liwei, a fost trimis pe orbită într-o capsulă mică de culoarea bronzului, Shenzhou-5, devenind astfel prima persoană din această ţară care a ajuns în spaţiu şi un erou pentru milioane de chinezi.

Staţia spaţială reprezintă totodată o mărturie a creşterii influenţei şi încrederii Chinei în eforturile sale spaţiale şi o provocare la adresa superiorităţii SUA în domeniu, după ce au fost izolată de ISS şi după ce SUA a interzis prin lege orice colaborare, directă sau indirectă, între agenţia spaţială americană şi China, notează Reuters.

Fontana del Tritone din Roma, iluminată în culorile drapelului României de Ziua Naţională

Fontana del Tritone din Piaţa Barberini din Roma - una dintre fântânile realizate de celebrul sculptor italian Gian Lorenzo Bernini - va fi iluminată joi seara în culorile drapelului României pentru a marca Ziua Naţională a României 2022, anunţă Ambasada României în Italia într-un comunicat de presă.

Tot cu această ocazie, în Piaţa Barberini va răsuna celebra Baladă a lui Ciprian Porumbescu în virtuoasa interpretare a violonistei Clara Cernat.

Ambasada României în Italia, cu sprijinul Primăriei Romei, invită să asiste la manifestare atât comunitatea românilor din Regiunea Lazio şi Roma, cât şi publicul italian şi internaţional. Publicul larg va putea admira celebra fântână iluminată în culorile drapelului României în intervalul orar 19:00-00:00.

Clara Cernat a debutat la vârsta de 15 ani ca solistă a Orchestrei Simfonice din Arad şi a avut o evoluţie muzicală rapidă şi excepţională, care a culminat cu obţinerea a cinci premii internaţionale, în Franţa, Germania şi Italia, o activitate concertistică prolifică şi numeroase înregistrări. Este o violonistă şi violistă extrem de apreciată în muzica de cameră şi o interpretă recunoscută a pieselor enesciene.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News