Departamentul de Stat al SUA: Putin este "iresponsabil" când vorbeşte "cu uşurinţă" despre armă nucleară

SUA au calificat drept "iresponsabile" afirmaţiile făcute "cu uşurinţă" de către preşedintele rus Vladimir Putin, care a relativizat miercuri riscul recurgerii la armă nucleară în conflictul din Ucraina, relatează AFP.

Refuzând să-i răspundă direct lui Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA Ned Price a subliniat că "orice discurs uşor despre armele nucleare este absolut iresponsabil", după ce preşedintele rus a sugerat că Rusia nu va folosi prima arma nucleară, ci doar "ca răspuns" la o posibilă lovitura inamică de acest tip pe teritoriul său.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că riscul unui război nuclear este în creştere pe fondul conflictului din Ucraina, dar a insistat că Rusia nu a înnebunit şi nu va folosi prima arma nucleară, recurgerea la aceasta de către Moscova fiind posibilă doar ca răspuns la un atac, şi de asemenea, spre deosebire de SUA, Rusia nici nu va transfera astfel de arme la baze în alte ţări, notează AFP, Reuters şi EFE.

Doctrina militară a Rusiei prevede posibilitatea folosirii armelor nucleare în cazul unui atac asupra sa cu astfel de arme ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui atac cu arme convenţionale însăşi existenţa statului rus este ameninţată.

Peru: Parlamentul a votat demiterea preşedintelui Pedro Castillo

Parlamentul din Peru a votat miercuri demiterea preşedintelui Pedro Castillo, la scurt timp după ce liderul de stânga a anunţat dizolvarea legislativului precum şi decretarea stării de urgenţă, relatează AFP.

Demiterea pentru "incapacitate morală" a preşedintelui Pedro Castillo, transmisă în direct la televiziune, a fost aprobată de 101 din cei 130 de parlamentari. Ales în iulie 2021, Pedro Castillo a trecut de două moţiuni similare, ultima dintre acestea fiind în martie 2022.

Germania va importa vaccinul Sinovac pentru chinezii de pe teritoriul său

Ministrul german al Sănătăţii, Karl Lauterbach, a semnat o autorizaţie ce va permite vaccinului chinezesc anti-COVID-19 Sinovac să fie importat în Germania începând de miercuri, însă acest ser va fi administrat doar rezidenţilor chinezi care trăiesc în această ţară, a raportat săptămânalul Der Spiegel, citat de Reuters şi DPA.

"Prin această aprobare, vrem să ne asigurăm că rezidenţii chinezi sunt protejaţi printr-un vaccin propriu aici, în Germania", a declarat ministrul Lauterbach. În urma anunţului de miercuri, vaccinul Sinovac va putea fi importat în Germania şi administrat exclusiv persoanelor chineze care trăiesc în această ţară europeană.

Decizia ministrului Lauterbach se bazează pe o analiză efectuată de Institutul Paul Ehrlich, autoritatea germană din domeniul vaccinurilor, care a anunţat că vaccinul Sinovac poate fi administrat sub coordonarea şi responsabilitatea ambasadei şi consulatelor Chinei.

O eventuală autorizare a vaccinului Sinovac şi pentru cetăţenii germani nu este deocamdată avută în vedere de Guvernul de la Berlin.

Decizia de miercuri a fost adoptată la scurt timp după ce cancelarul german Olaf Scholz a anunţat în luna noiembrie un acord care le va permite cetăţenilor străini care locuiesc în China să se vaccineze cu serul anti-COVID-19 produs de Pfizer-BioNTech. 

Comisia Europeană propune noi sancţiuni contra Rusiei, care includ şi armata

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri adăugarea a circa 200 de persoane pe lista de sancţiuni adoptate de UE contra Rusiei după agresiunea contra Ucrainei, noul pachet de sancţiuni, al nouălea, urmând să includă de asemenea armata şi industria de apărare rusă şi încă trei bănci ruseşti, transmite AFP.

Cele opt pachete de sancţiuni adoptate până în prezent fac deja rău (Rusiei n.red). Dar astăzi creştem presiunea ca răspuns la războiul din Ucraina, a declarat Von der Leyen.

Noul pachet de sancţiuni, care necesită aprobarea celor 27 de state membre ale UE, include forţele armate ruse, precum şi ofiţeri, întreprinderi din industria de apărare rusă şi politicieni, detaliază şefa Comisiei. Potrivit acesteia, este vorba despre persoane care au jucat un rol cheie în loviturile cu rachete ruseşti, în răpirea copiilor ucraineni duşi în Rusia sau în furtul de produse agricole ucrainene.

Bruxellesul mai propune şi sancţionarea a trei noi bănci ruseşti, impunând în special o interdicţie totală asupra tranzacţiilor Băncii regionale de dezvoltare ruse, pentru a paraliza şi mai mult maşina financiară a preşedintelui rus Vladimir Putin.

Sancţiunile propuse contra armatei şi industriei militare urmăresc, potrivit Ursulei von der Leyen, consolidarea restricţiilor asupra achiziţiei de produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, precum şi de componente electronice şi informatice, substanţe chimice şi agenţi neurotoxici.

Propunerea privind noul pachet de sancţiuni vine la două zile după intrarea în vigoare a unui embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. De asemenea, în coordonare cu statele din G7, ţările UE au definitivat vineri un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol.

Londra comandă noi arme antitanc pentru a-şi completa stocurile după livrările către Ucraina

Marea Britanie a anunţat că a comandat mii de noi arme antitantic printr-un contract de 229 de milioane de lire (265 de milioane de euro) cu producătorul suedez Saab, cu scopul de a-şi completa stocurile după ce a trimis mii de astfel de unităţi Ucrainei, relatează Reuters.

Ministerul Apărării britanic a anunţat miercuri că în acest an a oferit Ucrainei un număr mare de sisteme NLAW (noua generaţie de arme antitanc uşoare), pentru a o sprijini în a face faţă forţelor ruse.

Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a precizat într-un comunicat că armele au jucat deja "un rol decisiv" în susţinerea armatei ucrainene. "Continuăm să ne îndeplinim angajamentul faţă de NATO asigurându-ne că forţele noastre armate vor primi livrări constante cu aceste arme în următorii ani", a spus el. Marea Britanie, sub trei premieri diferiţi în acest an, a oferit Ucrainei o gamă largă de arme, inclusiv un pachet de apărare antiaeriană pentru a putea doborî drone, şi a ajutat-o la instruirea forţelor armate ucrainene.

Noul contract va creşte livrările de NLAW către Marea Britanie cu câteva mii în perioada 2024-2026, în plus faţă de cele 500 de unităţi prevăzute pentru 2023 printr-o achiziţie separată. Sistemele NLAW vor fi asamblate la un centru Thales din Belfast, în Irlanda de Nord, şi vor fi livrate armatei britanice. 
Este un sistem de rachete care pot fi lansate de pe umăr şi folosite de un soldat pentru a ataca un tanc de luptă modern şi bine protejat de la o distanţă cuprinsă între 20 şi 800 de metri, se precizează în comunicat.

Marea Britanie: Poliţiştii de frontieră de pe aeroporturi vor intra în grevă în perioada sărbătorilor de iarnă

Agenţii poliţiei britanice de frontieră de pe câteva mari aeroporturi, inclusiv Heathrow şi Gatwick din Londra, vor intra în grevă timp de mai multe zile în perioada sărbătorilor de iarnă în urma unei dispute salariale, a anunţat miercuri sindicatul PCS, avertizând că vor urma 'grave perturbări', informează Reuters şi AFP.

Personalul sindical care lucrează la cabinele de control al paşapoartelor va intra în grevă pe aeroporturile Heathrow şi Gatwick, precum şi pe cele din Birmingham, Cardiff, Glasgow, Manchester şi în portul Newhaven.

În jur de 2.000-3.000 de agenţi vor participa la grevă în zilele de 23, 24, 25, 26, 28, 29, 30 şi 31 decembrie, potrivit secretarului general al sindicatului, Mark Serwotka.

Întrebat de ce sindicatul a ales perioada Crăciunului pentru acţiunea sa de protest, liderul sindical a răspuns: 'Acei oameni vor pierde plata (salarială) când se vor afla în grevă, ei fac grevă ca ultim resort, iar treaba sindicatului este să facă astfel încât acţiunea pe care o convocăm să fie remarcată'.

Potrivit sindicatului PCS, cei 100.000 de membri ai săi din multe servicii guvernamentale au votat în favoarea grevei pentru o creştere cu 10% a salariilor, revendicări legate de pensii şi securitatea locului de muncă.

'Guvernul poate opri aceste greve mâine dacă pune bani pe masă', a adăugat Mark Serwotka. Guvernul a indicat deja că intenţionează să recurgă la armată, mai ales în caz de grevă a poliţiştilor de frontieră. Anunţul de miercuri se adaugă celor privind acţiuni greviste în numeroase sectoare, în special în serviciul public de sănătate (NHS).

În şedinţa săptămânală de interpelări în parlament, prim-ministrul conservator Rishi Sunak a promis 'noi legi dure' pentru a lupta împotriva consecinţelor grevelor.

Riscul unui război nuclear creşte, spune Putin. Președintele rus asigură că Rusia nu va folosi prima arma atomică

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că riscul unui război nuclear este în creştere pe fondul conflictului din Ucraina, dar a insistat că Rusia nu a înnebunit şi nu va folosi prima arma nucleară, recurgerea la aceasta de către Moscova fiind posibilă doar ca răspuns la un atac, şi de asemenea, spre deosebire de SUA, Rusia nici nu va transfera astfel de arme la baze în alte ţări, consemnează agenţiile AFP, Reuters şi EFE.

Nu am înnebunit, suntem conştienţi ce sunt armele nucleare, a spus Putin la o reuniune prin videoconferinţă cu membri ai Consiliului rus pentru drepturile omului.

Noi considerăm armele de distrugere în masă, arma nucleară, ca un mijloc defensiv. (Folosirea acesteia) este construită în jurul a ceea ce se numeşte lovitura de represalii: dacă suntem loviţi, lovim ca răspuns, a indicat liderul de la Kremlin. Nu vom alerga în jurul lumii fluturând această armă ca pe o lamă de ras, a adăugat el. Cu toate acestea, Putin a remarcat faptul că ameninţarea unui război nuclear este în creştere.

Doctrina militară a Rusiei prevede posibilitatea folosirii armelor nucleare în cazul unui atac asupra sa cu astfel de arme ori cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, sau când în urma unui atac cu arme convenţionale însăşi existenţa statului rus este ameninţată.

Întrebat despre desfăşurarea armelor nucleare tactice de către SUA în ţări europene, preşedintele rus a asigurat că ţara sa nu va transfera către nicio altă ţară din arsenalul său nuclear.

Oficiali occidentali au avertizat deja că, în cazul în care Rusia continuă să înregistreze eşecuri în campania militară din Ucraina, preşedintele Putin ar putea ordona folosirea armelor nucleare tactice. Bombe nucleare de mici dimensiuni, acestea pot fi folosite pe câmpul de luptă, pentru distrugerea unor obiective militare cum ar fi baze sau aeroporturi, dar posibil şi a unor localităţi.

Coletele suspecte primite de ambasade aveau ca expeditor adresa unui dealer Tesla din Germania

Ucraina a afirmat miercuri că pachetele suspecte primite de ambasadele sale în ultima săptămână aveau toate ca expeditor adresa unui dealer de automobile Tesla din Germania, transmit AFP şi Reuters.

'În cursul ultimelor două zile, colete suspecte au sosit la ambasadele din Italia, Polonia, Portugalia, România şi Danemarca, precum şi la consulatul din Gdansk', în Polonia, ridicând numărul lor la '31 în 15 ţări', a scris pe Twitter ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba.

'Toate scrisorile au aceeaşi adresă de expediţie: dealer-ul de automobile Tesla din oraşul german Sindelfingen', de lângă Stuttgart, a indicat miercuri Kuleba, dând pentru prima oară detalii despre ancheta în curs.

'Trimiterea a fost făcută din oficii poştale care nu erau echipate cu sisteme de supraveghere video', a menţionat el. Kuleba a atras atenţia asupra 'nivelului de profesionalism' al 'criminalilor', care au luat de asemenea 'măsuri pentru a nu lăsa urme ADN pe pachete', îngreunând astfel ancheta pentru identificarea lor.

'Ameninţările împotriva diplomaţilor noştri continuă să curgă', a adăugat el, la exact o săptămână după ce o scrisoare-capcană care ar fi explodat a rănit uşor un angajat al ambasadei ucrainene la Madrid. Kievul a dispus atunci întărirea securităţii la toate ambasadele, iar după două zile a acuzat o 'campanie planificată de teroare' din partea Moscovei, dar fără a prezenta probe.

În aceeaşi zi, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Oleg Nikolenko, a anunţat că unele reprezentanţe diplomatice din Europa au primit plicuri 'însângerate' în care se aflau 'ochi de animale'.

Germania: Poliţia a destructurat o presupusă reţea care aducea imigranţi ilegali din Siria şi Irak prin Belarus

Poliţia din Germania a reţinut miercuri patru persoane într-o anchetă asupra unei presupuse reţele care aducea imigranţi ilegali din Siria şi Irak prin Belarus şi care ar fi transportat cel puţin 300 de persoane, informează AFP.

Doi suspecţi au fost arestaţi la Forst, în Brandenburg, regiunea care înconjoară Berlinul, iar alţi doi chiar în capitală, a transmis poliţia din Potsdam, precizând că au fost desfăşurate de asemenea 14 percheziţii în mai multe regiuni din ţară.

Cei patru suspecţi sunt ei înşişi originari din Siria sau Irak. Alte cel puţin două persoane sunt în continuare căutate, conform poliţiei.

Ei sunt acuzaţi că au adus ilegal în Germania cel puţin 300 de refugiaţi, transportaţi cu maşina sau camioneta şi cărora li s-a cerut între 3.500 şi 10.000 de euro. Călătoria din Europa începea în Orientul Mijlociu, în general la Dubai sau Beirut, şi trecea prin Belarus şi Polonia, în condiţii care deseori le puneau migranţilor viaţa în pericol, conform poliţiei.

Regimul preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko, aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, foloseşte din 2021 arma imigraţiei împotriva ţărilor vecine, în special Polonia. Din Liban sau Dubai şi până la Minsk, charterele transportă imigranţi ilegali care încearcă apoi să intre în Uniunea Europeană prin Polonia.

Trei jurnalişti, convocaţi la Securitatea internă, suspectaţi de încălcare a secretului apărării naţionale

Trei jurnalişti autori ai unei anchete în 2018 cu privire la suspiciuni de trafic de influenţă în armata franceză au fost convocaţi pentru săptămâna viitoare la Direcţia Generală de Securitate Internă (DGSI) pentru suspiciuni de încălcare a secretului apărării naţionale, informează AFP, citând surse apropiate dosarului.

Benoît Collombat şi Geoffrey Livolsi, autorii anchetei cu titlul 'Transport aerian: suspiciuni de trafic de influenţă în armată', sunt convocaţi în audiere liberă pe 14 decembrie alături de Jacques Monin, director de anchete şi investigaţii la Radio France, care a difuzat ancheta în emisiunea 'Secrets d'info' la postul public France Inter, afirmă sursele.

Ancheta a fost difuzată de asemenea pe internet. Conform uneia din surse, cei trei jurnalişti sunt 'suspectaţi că au comis sau au încercat să comită infracţiunea de dezvăluire sau divulgare de informaţii ce permit identificarea unui membru al unei unităţi a forţelor speciale'.

Potrivit unei alte surse, convocarea intervine în cadrul unei anchete preliminare deschise în urma unei plângeri cu constituire de parte civilă, depusă de un fost membru al forţelor speciale al cărui nume era menţionat în articol.

Investigaţia jurnalistică a dezvăluit că 'Parchetul Naţional Financiar (PNF) anchetează cu privire la suspiciuni de favoritism şi de trafic de influenţă în interiorul armatei franceze. În centrul investigaţiilor sale: contractele de sub-contractare a transportului aerian', ce ar fi declanşat o percheziţie la Statul Major al armatei. Ancheta făcea referire mai ales la un responsabil al Comandamentului de operaţiuni speciale (COS), prezentat ca fiind 'în colimatorul justiţiei', fără ca în acest stadiu să se ştie dacă acest locotenent-colonel este reclamantul.

Contactat de AFP, jurnalistul Geoffrey Livolsi a afirmat că 'aceste convocări sunt o nouă tentativă de intimidare împotriva jurnaliştilor care investighează asupra armatei'. 'Mai este încă posibil să faci anchete pe acest subiect fără a fi anchetat de serviciile de informaţii? Să ne aducem aminte că Disclose', echipa mediatică pe care Livolsi a co-fondat-o în 2018, 'era de asemenea vizată de o anchetă pentru încălcare a secretului apărării naţionale', a menţionat el.

Benoît Collombat şi Jacques Monin nu au dorit să se exprime public. Solicitat să precizeze dacă ancheta principală mai este în desfăşurare, PNF nu a oferit încă un răspuns. Nici Radio France, contactat cu privire la convocarea jurnaliştilor săi, nu a răspuns deocamdată, precizează AFP.

Peste 20 de migranţi au fugit dintr-un avion care a aterizat de urgenţă la Barcelona

Un avion de pasageri ce zbura din Maroc spre Turcia a efectuat o aterizare de urgenţă pe aeroportul El Prat din Barcelona în primele ore ale zilei de miercuri şi 28 de potenţiali migranţi aflaţi la bord au fugit pe pistă, a anunţat guvernul spaniol, citat de Reuters.

Poliţia a reţinut 14 persoane, inclusiv o femeie însărcinată care, au constatat apoi oficialii, s-a prefăcut că i s-a rupt apa, ceea ce a determinat aterizarea de urgenţă, a declarat guvernul. Alte 14 persoane încă nu au fost găsite.

Cinci dintre cei reţinuţi au fost imediat urcaţi în avionul operat de compania turcească Pegasus Airlines, în timp ce opt vor fi deportaţi în Maroc. Femeia însărcinată a fost examinată la spital şi s-a dovedit că nu intrase în travaliu, a declarat guvernul.
 
Avionul transporta în total 228 de pasageri de la Casablanca la Istanbul. În octombrie anul trecut, un grup de pasageri a fugit dintr-un avion pe pista de pe insula spaniolă Mallorca după o aterizare de urgenţă de asemenea sub un fals pretext şi 12 dintre ei au fost arestaţi, în timp ce alţi 12 au scăpat.

Papa Francisc compară războiul din Ucraina cu Operaţiunea Reinhard a naziştilor

Papa Francisc a comparat, miercuri, războiul din Ucraina cu o operaţiune nazistă ce a cauzat moartea a aproximativ două milioane de persoane - majoritatea evrei - în primii ani din Al Doilea Război Mondial. Adresându-se pelerinilor polonezi, în cadrul audienţei generale săptămânale, Papa a remarcat că Universitatea Catolică Lublin, din Polonia, a comemorat, recent, victimele Operaţiunii Reinhard. Acesta era numele de cod pentru o operaţiune secretă, într-o zonă a Poloniei ocupate pe care germanii o numeau zona "Guvernului Central", ce cuprindea teritorii care fac parte, în prezent, din Ucraina, scrie Rador, citând Reuters.

"Fie ca amintirea acestui eveniment îngrozitor să trezească intenţii şi acţiuni pentru pace în toată lumea", a spus Suveranul Pontif, menţionând în mod specific faptul că operaţinea a fost una de "exterminare". Apoi, Papa a adăugat: "Iar istoria se repetă. Vedem acum ce se întâmplă în Ucraina."

Rusia îşi numeşte invazia din Ucraina "operaţiune specială", pentru a "denazifica ţara" şi a eradica naţionaliştii pe care îi consideră periculoşi. Ucraina şi aliaţii acesteia acuză Moscova de un război neprovocat, pentru a acapara teritorii de la statul vecin, pro-occidental. De la începutul invaziei, în februarie, Papa a condamnat tot mai ferm acţiunile Rusiei. În noiembrie, el a afirmat că ucrainenii îndură un "martiriu al agresiunii" şi a comparat efectele războiului asupra ucrainenilor cu "genocidul teribil" din anii 1930, când liderul sovietic Iosif Stalin a provocat foamete în Ucraina.

Bulgaria cere măsuri împotriva Ţărilor de Jos din cauza Schengen 

Partidul "Ascensiune Bulgară" a depus un proiect de rezoluţie prin care solicită ca Adunarea Naţională să oblige Consiliul de Miniştri să voteze în cadrul Consiliului UE împotriva tuturor propunerilor şi iniţiativelor Ţărilor de Jos ca măsură reciprocă în legătură cu blocarea aderării Bulgariei la Schengen. Deputatul de la "Ascensiune Bulgară" şi vicepreşedintele Parlamentului de la Sofia, Nadejda Samardjieva, a declarat: "Statul bulgar trebuie să înceapă să se comporte adecvat. În acest caz, pentru noi, aceasta înseamnă reciprocitate. Poporul bulgar nu trebuie să-şi asume responsabilitatea colectivă, pentru că, dacă există neîndeplinirea recomandărilor, măsurilor şi politicilor, UE dispune de suficiente alte pârghii şi mecanisme pentru a impune sancţiuni. Evident că nu este cazul, pentru că nu există o decizie a unui organism al UE care să nu confirme pregătirea ţării noastre pentru aderarea la Spaţiul Schengen", scrie Rador. 

Trump Organization, găsită vinovată de evaziune fiscală

Afacerea de familie a fostului preşedinte american Donald Trump a fost găsită vinovată de infracţiuni fiscale. Trump Organization a fost găsită vinovată marţi pentru toate capetele de acuzare, după două zile de deliberări ale juriului la New York, scrie Rador, citând BBC. Deşi grupul este asociat cu fostul preşedinte, nici Trump şi nici membrii familiei sale nu au fost judecaţi personal. Trump s-a declarat "dezamăgit" de verdict, a afirmat că va face apel şi a descris din nou cazul drept o "vânătoare de vrăjitoare". 

Bulgaria începe pregătirile pentru baterea monedelor euro

Comisia Europeană şi preşedintele Eurogrupului au semnat un Memorandum de înţelegere cu Bulgaria care conturează paşii practici care îi vor permite să înceapă să producă monede euro atunci când va primi aprobarea de a adera la zona euro. Aceşti paşi se referă la emiterea anumitor cantităţi de monede de probă cu imaginile feţelor comune ale monedelor euro şi selectarea design-ului naţional al monedelor euro bulgare, informează Ministerul Finanţelor de la Sofia, scrie Rador, citând darikenews.bg.

Vestea a fost anunţată pentru prima dată de preşedintele Rumen Radev: "Aceasta este o recunoaştere a eforturilor mai multor guverne şi este o recunoaştere a tuturor ţărilor din Eurogrup după analize atente ale eforturilor guvernului interimar de a face faţă inflaţiei uriaşe care a cuprins întreaga Europă. Sunt recunoscute şi eforturile de garantare a stabilităţii macrofinanciare.

Acesta este un succes pentru Bulgaria". Memorandumul de înţelegere a fost semnat, la Bruxelles, de vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, de preşedintele Eurogrupului, Pascal Donahue, şi, de partea bulgară, de ministrul bulgar al finanţelor, Rosiţa Velkova, şi de guvernatorul Băncii Naţionale a Bulgariei, Dimităr Radev. Semnarea Memorandumului reprezintă un pas important pe calea aderării Bulgariei la zona euro, a cărei decizie finală trebuie luată de Consiliu în conformitate cu articolul 140, alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, a precizat Ministerul Finanţelor de la Sofia.

Ungaria a blocat un ajutor financiar în valoare de mai multe milioane de dolari destinat Ucrainei

Ungaria a blocat un ajutor financiar în valoare de mai multe milioane de dolari destinat Ucrainei din cauza unei dispute cu Uniunea Europeană. Miniştrii de finanţe din statele membre ale UE s-au întâlnit la Bruxelles pentru a finaliza detaliile transferului de bani, însă reprezentantul Ungariei s-a folosit de dreptul său de veto. Ungaria a încetat cooperarea cu UE pentru că, la rândul ei, a fost împiedicată să obţină un ajutor financiar, scrie Rador, citând BBC.

Preţul petrolului, la cel mai redus nivel de anul acesta

Preţul petrolului la nivel mondial a coborât la cel mai redus nivel din acest an. Ieftinirile au loc în pofida estimărilor unor specialişti internaţionali, care se aşteptau la o tulburare a pieţelor, după intrarea în vigoare a embargoului Uniunii Europene şi a grupului G7 asupra ţiţeiului rusesc, precum şi a plafonării preţului acestuia. Roman Muşat explică.

Se întâmplă şi în România, unde, potrivit aplicaţiei Monitorul Preţurilor, cea mai ieftină benzină a ajuns să coste doar 6 lei şi 40 de bani litru, iar motorina 7 lei şi 60 de bani, preţuri valabile după aplicarea reducerii de 50 de bani. În schimb, în Ungaria vecină a apărut o criză a carburanţilor, provocată, potrivit France-Presse, de plafonarea preţurilor impuse de guvernul condus de Viktor Orbán, acum un an, scrie Rador.

Conform presei ungare, ieri erau cozi de aşteptare de sute de metri la benzinării, iar un fotograf al agenţiei franceze a constatat că majoritatea pompelor din mai multe staţii de alimentare din Budapesta erau goale. Penuria de carburant vine pe fondul unei scăderi cu 30% a importurilor, deficit provocat de decizia companiilor străine de a reduce livrările către Ungaria, ca urmare a plafonării preţurilor, după cum susţine Asociaţia benzinăriilor independente din această ţară.

Schimburile comerciale dintre Rusia şi China, mai mari cu 32%

Volumul schimburilor comerciale între Rusia şi China a înregistrat o creştere, în perioada ianuarie-noiembrie 2022, atingând o cifră-record, care a însumat 172,4 de miliarde de dolari. Schimburile comerciale dintre Rusia şi China, în cele 11 luni ale anului 2022, au crescut cu 32%, ridicându-se la un nivel record de 172,4 de miliarde de dolari, relatează Agenţia de presă RIA NOVOSTI, cu referire la datele Administraţiei Generale a Vămilor din China.

În această perioadă, China a exportat mărfuri către Rusia în valoare de 67,3 de miliarde de dolari, înregistrându-se o creştere de 13,4%, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021. În acelaşi timp, livrările de mărfuri din Rusia către China au crescut cu 47,5%, însumând cifra de 105 miliarde de dolari. La sfârşitul anului 2021, schimburile comerciale dintre Rusia şi China au înregistrat o creştere de 35,8% şi se ridicau la un nivel record de 146,9 miliarde de dolari în acea perioadă, scrie Rador, citând gazeta.ru.

În urmă cu câteva zile, prim-ministrul rus, Mihail Mişustin a declarat că aproximativ jumătate dintre schimburile comerciale dintre Rusia şi China este efectuată în prezent în monedele naţionale ale celor două ţări, în ruble şi în yuani. Administraţiei Generale a Vămilor din China a precizat că Rusia a trimis o cantitate record de aur în China, în luna octombrie 2022. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News