DC News vă prezintă cele mai importante știri din lume.
Preşedintele Joe Biden l-a sunat luni pe Benjamin Netanyahu pentru "a-l felicita pentru victoria partidului său" Likud în urma unor alegeri "libere şi corecte" desfăşurate în Israel, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Karine Jean-Pierre, potrivit AFP.
În cadrul acestei convorbiri telefonice, preşedintele american a "subliniat sprijinul său neclintit pentru securitatea Israelului", a adăugat ea în cursul unei conferinţe de presă, indicând că administraţia SUA "urmăreşte îndeaproape procesul de formare a guvernului" în Israel.
Anterior, Netanyahu anunţase într-un mesaj pe Twiiter că primise felicitări din partea preşedintelui american, în care a spus că alianţa dintre SUA şi Israel este mai puternică decât oricând, relatează Reuters.
Netanyahu a declarat că i-ar fi spus lui Biden că ei pot de acum "să încheie mai multe acorduri de pace şi să facă faţă ameninţării agresiunii iraniene".
În timpul mandatului precedent de premier al lui Netanyahu, Israelul îşi normalizase relaţiile cu Emiratele Arabe Unite şi Bahrein, sub egida SUA.
Recentele alegeri legislative din Israel, cinci în mai puţin de patru ani, au confirmat revenirea lui Benjamin Netanyahu, susţinut în prezent de mai multe mici partide ultranaţionaliste şi religioase. Din blocul care l-a readus la putere pe Netanyahu face parte şi parlamentarul Itamar Ben-Gvir, un colonist din Cisiordania şi fost membru al Kach, grup militant evreiesc aflat pe listele de supraveghere teroriste israeliene şi americane, notează Reuters.
Miercurea trecută, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a subliniat "valorile împărtăşite" de cele două ţări, în timp ce Washingtonul este în aşteptarea formării noii coaliţii guvernamentale israeliene.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a dezminţit viguros luni că ar fi dispus interceptarea convorbirilor telefonice ale unora dintre miniştrii săi, denunţând o "minciună incredibilă" din partea unui săptămânal care afirmase anterior aceasta, relatează AFP.
"Este o minciună incredibilă. Avem o publicaţie care susţine că o serie de persoane ar fi sub o presupusă supraveghere, fără a prezenta nici cea mai mică dovadă că aceasta s-ar face într-adevăr", s-a arătat indignat premierul conservator într-un interviu acordat canalului privat de televiziune grec Antena1.
Publicaţia duminicală Documento, apropiată de principalul partid de opoziţie Syriza, a publicat o listă cu 33 de personalităţi publice, între care mai mulţi miniştri în exerciţiu, jurnalişti şi oameni de afaceri, care ar fi vizaţi de programul spion Predator.
Printre presupusele victime, potrivit acestui săptămânal, ar figura fostul premier Antonis Samaras, actualii miniştri de externe, finanţe, dezvoltării, muncii şi turismului, armatorul Vangelis Marinakis, proprietarul cluburilor de fotbal Olympiakos şi Nottingham Forest, precum şi mai mulţi jurnalişti.
"Nu am pretins niciodată că nu există supraveghere. Este însă cu totul altceva să acuzi premierul că ar fi orchestrat această acţiune", a subliniat Kyriakos Mitsotakis, calificând acuzaţiile jurnalului drept "ruşinoase, calomnioase şi inacceptabile".
Ca urmare a scandalului declanşat de dezvăluirile făcute de Documento duminică, principalul partid de opoziţie de stânga Syriza, al fostului premier Alexis Tsipras (2015-2019), a cerut să se clarifice această afacere de stat "înainte de viitoarele alegeri" prevăzute să aibă loc în vara anului 2023.
Scandalul interceptărilor izbucnise în iulie când Nikos Androulakis, deputat european şi şef al partidului socialis grec Pasok Kinal, depusese plângere, afirmând că a fost victima unei tentative de interceptare a telefonului său cu ajutorul programului spion Predator.
Kyriakos Mitsotakis recunoscuse ulterior că Androulakis făcuse obiectul unei supravegheri, dar a asigurat că guvernul grec "nici nu a cumpărat, nici nu a utilizat programul" spion Predator.
Şeful serviciului de informaţii grec şi un consilier apropiat al premierului au demisionat din cauza acestui scandal, calificat drept un "Watergate" grec de către presă.
Peste 40 de milioane de americani au votat deja anticipat luni, în cadrul alegerilor de la jumătatea mandatului, depăşind nivelul alegerilor legislative din 2018, potrivit US Elections Project, relatează France Presse.
În cadrul acestui scrutin organizat marţi, ţara este chemată să aleagă o nouă componenţă a Camerei Reprezentanţilor şi o treime din Senat. De asemenea sunt în joc o serie de posturi de aleşi locali, în special de guvernatori şi procurori.
De câţiva ani, marea majoritate a statelor oferă posibilitatea votului anticipat sau prin corespondenţă la alegeri, o practică generalizată cu prilejul alegerilor prezidenţiale din 2020, organizate în plină pandemie.
În acest an, peste 18 milioane de americani au votat anticipat, în persoană. Alte 22 de milioane de persoane au trimis buletinul de vot prin corespondenţă, ceea ce face ca totalul să fie de peste 40 de milioane de voturi.
În acelaşi moment din 2018, 39,1 milioane de persoane votaseră în cadrul "midterms".
Republicanii au introdus totuşi recursuri din motive tehnice pentru a încerca să invalideze anumite voturi anticipate în state-cheie unde rezultatele ar putea fi strânse.
În Pennsylvania, Curtea supremă le-a dat dreptate republicanilor şi a apreciat că buletinele nu pot fi luate în considerare dacă sunt prost datate. Mii de voturi sunt afectate în acest mod, potrivit AFP.
În Wisconsin, republicanii au obţinut ca anumite voturi prin corespondenţă să fie excluse dacă adresa martorului, care trebuie să fie prezent în timpul procedurii, nu este completă.
Proceduri sunt de asemenea în curs în Michigan, pentru a descalifica voturile depuse fără act de identitate.
Săptămâna trecută, fostul preşedinte Donald Trump a declarat că a descoperit primele semne de fraudă în votul prin corespondenţă în Pennsylvania, stat-cheie în alegerile de la jumătatea mandatului. Acuzaţia a fost imediat respinsă de responsabilii electorali ai acestui stat.
În 2020, Donald Trump a acuzat, fără a prezenta probe, autorităţile din mai multe state americane că au furat alegerile prezidenţiale falsificând votul prin corespondenţă. Milioane de americani sunt convinşi şi acum că teoria este adevărată, notează AFP.
Liderii lumii au o problemă de credibilitate când vine vorba despre schimbare climatică, a declarat luni fostul vicepreşedinte american Al Gore în cadrul conferinţei COP27, criticând căutarea de către naţiunile dezvoltate a unor resurse de gaz în Africa, relatează Reuters.
"Avem o problemă de credibilitate cu toţii: vorbim şi începem să acţionăm, dar nu facem suficient", a spus Gore în cadrul ceremoniei de deschidere a conferinţei COP27.
"Trebuie să vedem aşa-numita 'cursă pentru gaz' drept ceea ce este: o cursă pe un pod către nicăieri, care lasă ţările lumii să se confrunte cu haosul climatic (...), în special aici în Africa", a adăugat el.
"Trebuie să ieşim din era colonialismului combustibilului fosil", a mai pledat fostul vicepreşedinte american.
Austria nu se aşteaptă să se confrunte cu pene sau întreruperi de curent în această iarnă, potrivit unui test de stres prezentat luni de ministrul mediului. "Testul de stres pentru energie electrică ne arată două lucruri: Austria are o aprovizionare bună şi sigură de energie şi vom întâmpina o iarnă cu provocări pe care le putem gestiona bine într-un scenariu realist", a spus Leonore Gewessler. În urma testului de stres, efectuat de operatorul naţional de reţea APG, s-a constatat că scenariul cel mai realist nu a prezentat nicio oră de aşa-numit deficit de sarcină în Austria, adică timp în care oferta să nu poată acoperi cererea [de energie], a spus Gewessler. Într-un "scenariu foarte critic", austriecilor li s-ar putea cere să reducă consumul din cauza sursei insuficiente de energie, dar niciunul dintre scenarii nu a prezentat un risc mare de pene de curent, a adăugat ministrul.
Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a transmis ţărilor întrunite la începutul summitului COP27, în Egipt, luni, că se confruntă cu o alegere dură: să lucreze împreună acum, pentru reducerea emisiilor, sau să condamne generaţiile viitoare la o catastrofă climatică. Discursul a avut ca scop stabilirea unui ton de urgenţă, înainte ca guvernele să discute timp de două săptămâni despre cum pot evita cele mai grave efecte ale modificărilor climatice, chiar dacă sunt distrase de războiul provocat de Rusia în Ucraina, de inflaţia tot mai mare şi de lipsa de energie.
"Umanitatea are de ales: să coopereze sau să piară", le-a spus Guterres delegaţilor întruniţi în oraşul egiptean Sharm el-Sheikh, de la malul mării. Lideri din ţări începând cu Marea Britanie şi încheind cu Arabia Saudită urmează să vorbească în cursul zilei de luni. Guterres a solicitat un pact între cele mai bogate şi cele mai sărace ţări ale lumii, pentru a accelera tranziţia de la combustibili fosili şi pentru a grăbi livrarea fondurilor necesare ca ţările mai sărace să poată reduce emisiile şi să facă faţă impactului inevitabil al încălzirii, care a început deja.
"Cele mai mari două economii - Statele Unite şi China - au în mod special o responsabilitate de a îşi uni eforturile pentru a face din acest pact o realitate", a afirmat el. Guterres a cerut ţărilor să fie de acord să elimine utilizarea de cărbune, unul dintre combustibilii cei mai mari producători de dioxid de carbon, până în 2040, la nivel global, şi până în 2030 în Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare. În ciuda deceniilor de discuţii - summitul COP din Egipt este a 27-a întâlnire - progresul a fost insuficient pentru a salva planeta de încălzitre excesivă, pentru că ţările au o reacţie lentă sau reticentă, a adăugat el.
"Emisiile care provoacă efectul de seră cresc. Temperaturile globale urcă. Iar planeta noastră se apropie rapid de punctul de la care haosul climatic va fi ireversibil", a afirmat el. "Suntem pe autostrada spre iadul climatic, cu piciorul pe acceleraţie". Semnatarii acordului climatic de la Paris, din 2015, s-au angajat să atingă un obiectiv pe termen lung de a împiedica temperatura globală să crească peste 1,5 grade Celsius, comparativ cu nivelul preindustrial. Oamenii de ştiinţă au declarat acest punct drept plafonul pentru evitarea unei modificări climatice catastrofale. Guterres a afirmat că, pentru a menţine vreo speranţă de atingere a acestor obiective, ar trebui să reuşim să ajungemm la zero emisii până în 2050. "Fie un Pact de Solidaritate Climatică, fie un Pact de Sinucidere Colectivă", a afirmat el.
Premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au convenit să lucreze pentru a rezolva problemele legate de Protocolul privind Irlanda de Nord în cadrul unei întâlniri de luni, la conferinţa COP27 din Egipt, a transmis cabinetul lui Sunak. "Premierul a reiterat necesitatea de a găsi soluţii la problemele foarte reale create (de protocol) în Irlanda de Nord", a declarat un purtător de cuvânt din Downing Street. "Au convenit asupra importanţei de a lucra împreună pentru a conveni asupra unei rezoluţii."
Curtea Supremă a Pakistanului i-a solicitat şefului Poliţiei provinciei Punjab să iniţieze o investigaţie imediată asupra atacului armat împotriva fostului premier, Imran Khan. Domnul Khan a fost împuşcat în picior săptămâna trecută, când conducea un marş spre capitala Islamabad. Imran Khan îi acuză pe premierul Shehbaz Sharif, pe ministerul de interne şi un general de Armată, că au plănuit să îl asasineze. Khan a afirmat că Poliţia insistă să îşi retragă acuzaţiile către generalul de Armată, care deţine o poziţie importantă în agenţia de informaţii, ISI, înainte de începerea investigaţiei. Politicienii şi Armata au negat acuzaţiile.
Apple a comunicat că restricţiile COVID de la cea mai mare fabrică iPhone din lume, din China, va afecta în mod semnificativ producţia de telefoane şi va creşte timpii de aşteptare pentru clienţi, înainte de perioada aglomerată a sărbătorilor de Crăciun. În conformitate cu politica Beijingului "zero COVID", în Zhengzhou, din centrul Chinei, a fost implementată carantină, după creşterea numărului de cazuri, scrie Rador.
În cel mai recent discurs video al său, preşedintele ucrainean Zelenski a afirmat că Rusia îşi pregăteşte forţele pentru un atac de amploare, asupra sectorului energetic al ţării sale. "Înţelegem că statul terorist îşi concentrează forţele şi mijloacele pentru o posibilă repetare a atacurilor în masă asupra infrastructurii noastre. În primul rând, energia. În special, pentru acest lucru, Rusia are nevoie de dronele iraniene. Ne pregătim să reacţionăm", a afirmat Zelenski. Preşedintele ucrainean a declarat că mai mult de 4,5 milioane de ucraineni deja nu mai au curent electric, transmite Rador. Autorităţile din capitala Kiev solicită locuitorilor acesteia să facă planuri să părăsească oraşul, pe fondul continuării atacurilor.
Potrivit unui nou raport, Ucraina este în pericol de a rămâne fără armament pentru apărare aeriană împotriva atacurilor ruseşti. Raportul, realizat de Institutul Royal United Services, cu sediul la Londra, susţine că Ucraina ar putea rămâne în curând fără apărare aeriană, în urma atacurilor susţinute din partea Moscovei, transmite Rador. Acesta transmite că naţiunile occidentale ar trebui să îşi sporească furnizarea de arme către Ucraina şi să ia în considerare trimiterea de avioane moderne de luptă, Kievului.
În Statele Unite, partidele Republica şi Democrat şi-au intensificat campaniile electorale, pe ultima sută de metri înainte alegerilor intermediare, de marţi. Sondajele de opinie sugerează că republicanii vor recâştiga controlul asupra Camerei Reprezentanţilor, iar democraţii se luptă pentru voturi în unele dintre oraşele lor cu tradiţie, notează Rador. În campanie, ambele părţi îşi ilustrează adversarul drept "inamicul".
Summitul mondial pe teme climatice din Egipt urmează să încerce să provoace acţiuni la nivel internaţional, pentru a gestiona schimbările climatice. Ţările mai sărace care participă la COP27, la Sharm El Sheikh, au salutat perspectiva unei dezbateri pe tema stabilirii unui fond de despăgubire, problema fiind inclusă pe agendă pentru prima dată. Statele insulare mici susţin că acesta este primul pas al modului în care finanţele pentru climă ar trebui să funcţioneze. Ele au subliniat faptul că firmele producătoare de cărbune, petrol şi gaz au câştigat mai mult de 2,8 miliarde pe zi, în fiecare zi, în ultmii 30 de ani. Numeroase dintre aceste naţiuni se confruntă cu creşterea nivelului mării, care ar putea să le distrugă locuinţele. De asemenea, ele cheltuiesc sume mari de bani, deseori împrumutate, pentru a îşi proteja cetăţenii împotriva altor impacte ale modificărilor climatice, transmite Rador. Ele susţin că încă este mai ieftin şi mai rapid să obţii bani ca să distrugi planeta, decât pentru a o salva.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu