Tenis: Jaqueline Cristian, învinsă în optimile turneului WTA de la Angers

Tenis: Jaqueline Cristian, învinsă în optimile turneului WTA de la Angers

Jucătoarea română de tenis Jaqueline Cristian a fost învinsă de americanca Alycia Parks, cu 6-4, 6-4, joi, în optimile de finală ale turneului WTA 125 de la Angers (Franţa), dotat cu premii totale de 92.742 euro.

Jaqueline Cristian (24 ani, 151 WTA) s-a înclinat în faţa americancei (21 ani, 100 WTA) după o oră şi 35 de minute.

Românca a încheiat cu 5 aşi şi 2 duble greşeli, în timp ce Park a totalizat 8 aşi şi 7 duble greşeli. Cristian şi-a creat şapte mingi de break, dar nu a reuşit să fructifice niciuna.

Jaqueline Cristian rămâne cu un cec de 1.613 euro şi 15 puncte WTA. Monica Niculescu şi germanca Vivian Heisen s-au calificat, joi, în semifinalele probei de dublu, după ce au trecut cu 6-4, 6-3 de cuplul Nadia Kicenok (Ucraina)/Kimberley Zimmermann (Belgia).

SUA se aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să se alăture NATO în curând, în pofida rezistenţei Turciei

Secretarul american de stat Antony Blinken se aşteaptă ca Suedia şi Finlanda să se alăture NATO în curând, în pofida rezistenţei Turciei, informează dpa.

"Ambele ţări au întreprins acţiuni concrete semnificative pentru a-şi îndeplini angajamentele, inclusiv cele legate de preocupările de securitate din partea aliatului nostru Turcia", a declarat Antony Blinken joi, la Washington, după o întâlnire cu omologii săi Pekka Haavisto din Finlanda şi Tobias Billstrom din Suedia.

"Am toate aşteptările ca ambii să devină oficial membri în curând", a adăugat şeful diplomaţiei europene. Anterior, ministrul finlandez al apărării Antti Kaikkonen a declarat că ţara sa ia în considerare acordarea permiselor de export pentru anumite arme Turciei, în timpul discuţiilor cu omologul său Hulusi Akar joi, la Ankara. Finlanda ar putea procesa unele cereri de export "în viitorul apropiat", a declarat Kaikkonen, conform postului de radio finlandez Yle. Cu toate acestea, armele nu vor fi livrate fără controale atente, a adăugat el.

Turcia este unul dintre cei doi membri NATO care încă blochează aderarea Suediei şi a Finlandei la NATO invocând presupusul lor sprijin pentru grupările pe care Ankara le clasifică drept teroriste. Ankara cere, printre altele, ca Stockholm şi Helsinki să împiedice astfel de activităţi teroriste pe teritoriul lor şi să ridice aşa-numitul embargo asupra armelor.

Deşi nu există un embargo categoric, după cum a subliniat Kaikkonen joi, Finlanda şi Suedia nu au vândut nicio armă Turciei după incursiunea militară a acesteia din 2019 împotriva miliţiei kurde în nordul Siriei.

Suedia a anunţat recent că este pregătită să livreze arme Turciei. Ministrul Hulusi Akar a subliniat drept condiţie prealabilă pentru aderarea la NATO contribuţia la modernizarea forţelor armate turce în timpul conferinţei de presă comune cu Kaikkonen, potrivit agenţiei de presă de stat Anadolu.

Turcia a făcut presiuni ca Suedia să extrădeze presupuşi suspecţi care au legături cu organizaţia clericului islamic Fethullah Gulen din SUA şi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

Justiţia suedeză a respins recent extrădarea a doi presupuşi susţinători ai lui Gulen, invocând faptul că aceştia nu au comis nicio infracţiune conform legii suedeze, potrivit cotidianului Expressen. 

Poliţia bulgară, acuzată că ar ţinut migranţi într-o cuşcă. Agenţia UE pentru protecţia frontierelor a demarat o anchetă

Agenţia UE pentru protecţia frontierelor, Frontex, a declarat joi că va examina informaţii conform cărora poliţişti bulgari ar fi închis migranţi într-o cuşcă, relatează AFP.

O investigaţie efectuată de mai multe mass-media europene susţine că migranţi au fost închişi într-o cuşcă improvizată la graniţa bulgară cu Turcia "sub privirea" agenţilor Frontex.

"Frontex tratează cu seriozitate orice raport de presupuse încălcări ale drepturilor fundamentale", a declarat agenţia cu sediul la Varşovia.

Acuzaţiile provin dintr-o anchetă publicată joi de ziarul Le Monde în parteneriat cu organizaţia Lighthouse Reports şi alte mass-media europene.

Frontex a declarat pentru AFP că, de anul trecut, biroul său pentru drepturi a înregistrat zece "incidente grave" care ar fi avut loc la graniţa bulgaro-turcă.

Primul vot în Congresul american pentru ajutor militar de 10 miliarde de dolari şi vânzari de arme către Taiwan

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat joi un proiect de lege care prevede 10 miliarde de dolari ajutor militar şi vânzări de arme către Taiwan, relatează AFP.

Acest pachet este inclus în bugetul de apărare al SUA pentru 2023 şi urmează să fie aprobat de Senat.

"Va consolida considerabil parteneriatul de apărare al Statelor Unite cu Taiwan", a afirmat şeful Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului, Bob Menendez.

Acest text, care riscă să provoace indignarea Beijingului, este rezultatul unor lungi negocieri. O versiune anterioară a textului prevedea, printre altele, acordarea insulei statutul de "aliat major în afara NATO".

Cu toate acestea, documentul marchează o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.

O premieră în 40 de ani: The New York Times intră în grevă din cauza salariilor

Peste 1.000 de angajaţi ai prestigiosului cotidian american The New York Times au început o grevă la miezul nopţii de miercuri spre joi din cauza unui conflict salarial, o premieră pentru acest ziar în ultimii 40 de ani, potrivit sindicatului său, informează AFP.

Jurnalişti şi alţi angajaţi ai influentului cotidian newyorkez, care de multe ori stabileşte agenda ştirilor americane şi internaţionale, au decis să îşi înceteze activitatea pentru 24 de ore după eşecul negocierilor privind salariile şi contractul colectiv de muncă, potrivit sindicatului de presă NewsGuild of New York.

Conform acestei organizaţii, unul dintre punctele diferendului constă în refuzul conducerii ziarului de a creşte salariile angajaţilor într-un context naţional şi mondial marcat de creşterea inflaţiei.

"Peste 1.100 de angajaţi de la The New York Times şi-au încetat de acum munca, o premieră în ultimele patru decenii prin prisma acestui grad de amploare", a anunţat pe Twitter aceeaşi organizaţie sindicală.

Greva nu ar trebui să împiedice apariţia numărului de vineri al acestui cotidian. Un articol publicat pe site-ul The New York Times precizează că "în timpul grevei, angajaţii care nu sunt membri de sindicat şi se află în sala de redacţie vor fi în mare parte responsabili pentru producţia ştirilor".

Un protest în faţa sediului general al cotidianului american, situat în centrul cartierului Manhattan, este programat în jurul orei 18:00 GMT.

O purtătoare de cuvânt a ziarului a declarat într-un comunicat că negocierile salariale nu au eşuat şi că este "dezamăgitor că (angajaţii) recurg la acţiuni extreme în condiţiile în care nu am ajuns într-un impas".

Sindicatul a reacţionat spunând că membrii săi "vor să procedeze în aşa fel încât să existe cea mai bună redacţie pentru toţi".

Presa scrisă americană, într-o vreme înfloritoare şi prestigioasă, a avut de suferit, la fel ca toate companiile mass-media de anvergură, din cauza pandemiei de COVID-19 şi este afectată în prezent de inflaţie. 

Papa Francisc a plâns în public în timp ce evoca Ucraina martirizată

Papa Francisc nu şi-a putut reţine lacrimile în timp ce evoca războiul din Ucraina martirizată, cu prilejul unei ceremonii publice desfăşurate joi după-amiază în centrul Romei, informează AFP.

Cu prilejul unei tradiţionale ceremonii omagiale dedicate Fecioarei Maria în cadrul sărbătorii Imaculata Concepţie, zi de sărbătoare legală în Italia, papa Francisc a mers în cursul după-amiezii de joi în apropiere de Piaţa Spaniei, până în faţa statuii Fecioarei Maria, care este instalată în vârful unei soclu înalt.

Fecioară Neprihănită, aş vrea să-ţi aduc astăzi mulţumirea poporului ucrainean..., a rostit suveranul pontif în timp ce îşi citea discursul stând în picioare, după care s-a întrerupt, copleşit de emoţie.

Vizibil emoţionat şi cu ochii în lacrimi, papa Francisc a rămas apoi în tăcere timp de mai multe secunde, după care a fost aplaudat călduros de mulţimea prezentă.

Suveranul pontif şi-a reluat apoi discursul, sprijinindu-se de braţul fotoliului, dar rămânând în picioare: ... poporului ucrainean pentru pacea pe care o cerem de la Domnul de multă vreme.

Trebuie, în schimb, să-ţi amintesc din nou, a continuat el cu vocea sugrumată încă de emoţie, supliciul copiilor, al persoanelor vârstnice, al taţilor şi al mamelor, al tinerilor din această ţară martirizată care suferă atât de mult.

În rugăciunea Angelus oficiată la prânz în Piaţa Sfântul Petru, papa Francisc a evocat dorinţa universală pentru pace, în special pentru Ucraina martirizată, care suferă atât de mult.

Papa Francisc pledează neobosit pentru pace de la începutul invaziei ruse în februarie, un subiect pe care îl evocă frecvent în discursurile sale.

Într-un interviu publicat la sfârşitul lunii noiembrie de revista iezuită America, papa a denunţat de asemenea cruzimea cu care se confruntă Ucraina în contextul ofensivei ruse. 

Arabia Saudită şi China au semnat acorduri strategice. Preşedintele Xi anunţă o 'nouă eră' în relaţiile cu statele arabe

Arabia Saudită şi China şi-au marcat aprofundarea relaţiilor printr-o serie de acorduri strategice semnate joi, cu prilejul vizitei de trei zile a preşedintelui chinez Xi Jinping la Riad, ce are loc pe fondul îngrijorărilor Statelor Unite cu privire la creşterea influenţei Chinei în regiune, transmit Reuters şi dpa.

Regele Salman al Arabiei Saudite a semnat un 'acord de parteneriat strategic cuprinzător' cu preşedintele Xi, agenţia Reuters consemnând că acesta a avut parte de o primire fastuoasă într-o ţară care îşi construieşte noi parteneriate globale dincolo de Occident.

Automobilul în care se afla Xi a fost escortat spre palatul prezidenţial de membri ai gărzii regale saudite pe cai arabi şi purtând steaguri ale celor două ţări.

Liderul chinez a purtat discuţii cu prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al regatului, care l-a salutat cu un zâmbet prietenos. Cei doi au păşit într-un pavilion, unde o orchestră militară a intonat imnurile celor două state, iar preşedintele Xi a anunţat 'o nouă eră' în relaţiile cu statele arabe.

Un memorandum cu gigantul chinez Huawei Technologies în ce priveşte servicii de cloud şi construirea unor complexuri de înaltă tehnologie în oraşe saudite a fost convenit în pofida preocupărilor Statelor Unite legate de posibile riscuri de securitate.

Huawei a participat la construirea de reţele 5G în majoritatea ţărilor din Golf în ciuda acestor preocupări.

Într-un articol publicat miercuri în presa din Arabia Saudită, Xi Jinping, care va participa vineri la un summit al ţărilor arabe, a afirmat că vizita sa deschide 'o nouă eră' în relaţiile dintre China şi lumea arabă. Statele din regiune sunt 'o comoară de energie pentru economia mondială (...) şi un teren fertil pentru dezvoltarea de industrii high-tech', a arătat el.

Câţiva lideri din regiune, printre care preşedintele Egiptului, prinţul moştenitor al Kuweitului şi liderul Sudanului, au sosit deja joi la Riad.

China, cel mai mare consumator mondial de energie, este un partener major al ţărilor din Golf, cu care şi-a extins relaţiile bilaterale în condiţiile în care regiunea Golfului încearcă să-şi diversifice economia.

Ministrul saudit al energiei a afirmat miercuri că ţara sa va fi un partener 'de încredere' în domeniul energetic pentru China şi că aceste două ţări îşi vor întări cooperarea în ce priveşte lanţurile de aprovizionare prin înfiinţarea unui centru regional în regat pentru fabrici chineze.

De asemenea, companii chineze şi saudite au semnat 34 de acorduri de investiţii în energie verde, tehnologia informaţiei, servicii de cloud, transport, construcţii şi alte sectoare, a transmis agenţia saudită SPA, potrivit căreia schimburile comerciale între China şi Arabia Saudită au atins anul trecut 304 miliarde de riali (81 miliarde de dolari).

Miercuri, ziarul de limbă engleză Saudi Gazette a scris că în timpul vizitei este aşteptată semnarea unor acorduri în valoare de peste 110 miliarde de riali (29,3 miliarde de dolari).

ESMA critică unele autorităţi naţionale de reglementare pentru gestionarea operaţiunilor financiare post-Brexit

Autorităţile de reglementare din Irlanda, Luxemburg şi Ţările de Jos au permis fondurilor de investiţii care şi-au mutat operaţiunile din Londra în UE după Brexit să opereze cu personal de conducere mai redus în noile locaţii, se arată într-un raport publicat joi de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) transmite Reuters.

După ce Marea Britanie a votat în 2016 în favoarea ieşirii din UE, sute de fonduri de investiţii, platforme de tranzacţionare bănci şi companii de asigurări s-au grăbit să-şi deschidă huburi în blocul comunitar, deoarece din 2020 nu mai puteau folosi Londra ca bază pentru a-i servi pe clienţii din UE.

ESMA a publicat îndrumări pentru a opri autorităţile naţionale de supervizare din UE să atenueze reglementările pentru a atrage firme şi locuri de muncă de la Londra. Modul cum au fost aplicate reglementările în Irlanda şi Luxemburg - două centre principale din UE pentru fondurile de investiţii, şi Ţările de Jos "nu îndeplinesc aşteptările organismelor de supervizare", susţine Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe. Instituţia apreciază că autorităţile naţionale au autorizat firme care avea un număr insuficient de angajaţi în funcţii de conducere şi resurse tehnice limitate.

Numai o singură autoritate de reglementare din UE - Franţa - a îndeplinit deplin aşteptările organismelor de supervizare în privinţa asigurării unei gestiuni corespunzătoare a huburilor post Brexit, susţine ESMA.

Şi tranzacţiile bursiere s-au mutat spre UE. Bursa de valori de la Amsterdam a devansat-o pe cea de la Londra în 2021, devenind cel mai important centru european de tranzacţionare a acţiunilor, în pofida eforturilor centrului financiar britanic de a face pieţele sale financiare mai atractive după Brexit.

Potrivit cifrelor comunicate de platforma Cboe Europe Exchange, care operează în ambele oraşe, valoarea medie a tranzacţiilor efectuate zilnic la Bursa de la Amsterdam a totalizat 8,97 miliarde de euro luna trecută, faţă de 8,32 miliarde de euro la Bursa de la Londra.

De asemenea, ESMA a cerut Germaniei să verifice "mai cuprinzător" situaţiile în care aranjamentele extinse de externalizare la noile huburi din UE ar putea face ca o firmă care cere permisiune a de a opera în UE să fie o entitate de tip "cutie poştală". Berlinul ar trebui să stabilească o procedură oficială pentru înregistrarea tuturor condiţiilor necesare pentru autorizarea firelor, susţine Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: Google trebuie să elimine datele "vădit inexacte"

Google, divizie a companiei Alphabet, trebuie să elimine datele din rezultatele căutării online dacă utilizatorii pot dovedi că acestea sunt inexacte, a decis joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), transmite Reuters.

Susţinătorii libertăţii de exprimare şi cei ai drepturilor la confidenţialitate s-au confruntat în ultimii ani cu privire la "dreptul de a fi uitat" în mediul online, în baza căruia utilizatorii şi-ar putea elimina urmele digitale de pe Internet.

Cazul aflat pe rolul CJUE a vizat doi directori ai unui grup de companii de investiţii care au solicitat Google să elimine rezultatele căutării care asociau prin link-uri numele lor cu anumite articole care criticau modelul investiţional al grupului.

De asemenea, ei solicită Google ca fotografiile care îi reprezintă, afişate sub formă de imagini de previzualizare ("thumbnails), să fie eliminate din lista rezultatelor unei căutări de imagini efectuate după numele lor. Această listă nu afişa decât imaginile de previzualizare ca atare, fără a prelua elementele din contextul publicării fotografiilor de pe pagina de internet indexată. Altfel spus, contextul iniţial al publicării imaginilor nu era nici indicat, nici vizibil în alt mod cu ocazia afişării imaginii de previzualizare.

Google a refuzat să dea curs acestor cereri, făcând trimitere la contextul profesional în care se înscriau articolele şi fotografiile respective şi invocând faptul că nu avea cunoştinţă dacă informaţiile cuprinse în articole sunt exacte sau nu.

Curtea Federală de Justiţie germană, sesizată cu acest litigiu, a solicitat Curţii de Justiţie a UE să interpreteze Regulamentul general privind protecţia datelor, care reglementează printre altele dreptul la ştergere ("dreptul la uitare), precum şi Directiva privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, citite în lumina Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

"Operatorul motorului de căutare trebuie să dezindexeze informaţiile care figurează în conţinutul indexat atunci când solicitantul dovedeşte că sunt vădit inexacte", a dispus CJUE. O asemenea dovadă nu trebuie însă să rezulte dintr-o hotărâre judecătorească obţinută împotriva editorului site-ului internet, se precizează în Hotărâre.

În hotărârea sa de joi, Curtea aminteşte că dreptul la protecţia datelor cu caracter personal nu este un drept absolut, ci trebuie să fie considerat în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte în societate şi să fie pus în balanţă cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii. Astfel, Regulamentul general privind protecţia datelor prevede în mod expres că dreptul la ştergere este exclus atunci când prelucrarea este necesară pentru exercitarea dreptului referitor, printre altele, la libertatea de informare.

Totuşi, dreptul la libertatea de exprimare şi de informare nu pot fi luate în considerare atunci când cel puţin o parte dintre informaţiile care figurează în conţinutul indexat, care nu prezintă o importanţă minoră, se dovedesc inexacte. Cazul este C-460/20 Google (Dezindexarea unui conţinut pretins inexact), iar Hotărârea este publicată pe site-ul curia.europa.eu.

Castel cumpărat în Franţa: Închisoare cu executare pentru un ucrainean, condamnat pentru spălare de bani

Un ucrainean, principalul inculpat în scandalul finanţării Castelului La Rochepot, o veritabilă bijuterie a regiunii viticole Burgundia, a fost condamnat joi în Franţa pentru spălare de bani la patru ani şi jumătate de închisoare, din care şase luni cu suspendare, şi la o amendă de 100.000 de euro, informează AFP.

Dmitri Malinovski a fost condamnat, de asemenea, de Tribunalul din Nancy pentru folosirea unor documente de identitate false, muncă neînregistrată şi deţinere de arme de foc.

"Nu sunt de acord" cu condamnarea, a declarat el la finalul audierii. Potrivit avocatului său, Benoit Diry, care a vorbit despre "o decepţie", chestiunea "unui apel se impune".

Tribunalul din Nancy a pronunţat şi sentinţe la închisoare care au variat de la doi ani la patru luni cu suspendare pentru alţi patru inculpaţi, inclusiv pentru fosta soţie şi fosta amantă a lui Dmitri Malinovski, ambele femei fiind de naţionalitate ucraineană.

Ele au fost condamnate la un an de închisoare cu suspendare şi o amendă de 30.000 de euro, respectiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Fosta amantă a primit şi o interdicţie de a pătrunde pe teritoriul francez timp de cinci ani.

Una dintre circumstanţele agravante - constituire de bandă organizată - nu a fost reţinută de tribunalul francez, care a decis totuşi confiscarea castelului, cu executare provizorie.

Avocata care fusese acuzată că a creat schema financiară ce a fost utilizată pentru achiziţionarea şi administrarea castelului a fost eliberată.

O companie din Singapore deţinută de un cetăţean rus, care ceruse să se constituie ca parte civilă în proces, nu a avut succes de cauză. Tribunalul a considerat că o legătură între escrocheria lui Dmitri Malinovski din 2015, aşa cum pretinde compania singaporeză care se declară victimă a ucraineanului, şi originea fondurilor care au permis achiziţionarea castelului "a fost insuficient stabilită".

Acel verdict a reprezentat "un duş rece" pentru avocata companiei, Charlotte Plantin, care vorbeşte despre "cea mai proastă decizie posibilă" şi a anunţat că va face recurs.

Parchetul din Franţa ceruse o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare pentru principalul suspect, pedepse de la şase luni la trei ani cu suspendare pentru alţi cinci inculpaţi şi confiscarea castelului din Burgundia.

Şapte inculpaţi, din care patru ucraineni, au fost audiaţi timp de opt zile în luna noiembrie pentru a lămuri originea fondurilor utilizate la cumpărarea în anul 2015 a Castelului La Rochepot, o fortăreaţă în stil neogotic din secolul al XII-lea, care rămăsese în vânzare timp de trei ani.

Castelul a fost preluat în 2018 şi complet golit de bunurile din interior, spre marea nemulţumire a locuitorilor din La Rochepot, care beneficiau de pe urma celor 30.000 de turişti veniţi în fiecare an să viziteze renumitul castel aflat în centrul regiunii viticole Burgundia. 

Un ATM care distribuie monede din aur, inaugurat în India

Primul ATM care distribuie monede de aur din India, o ţară în care aurul este adeseori considerat o investiţie sigură şi preferată, a fost inaugurat în oraşul Hyderabad, informează Reuters.

ATM-ul cu aur a fost creat de compania GoldSikka şi distribuie monede din aur cu o greutate cuprinsă între 0,5 şi 100 de grame.

Moneda de 100 de grame valorează circa 7.000 de dolari, iar din acest motiv necesitatea de a ascunde pin-ul faţă de ceilalţi utilizatori care stau la coadă este şi mai stringentă în cazul acestui ATM. În loc să meargă la expoziţii de bijuterii, clienţii pot veni direct aici şi pot obţine monedele de aici, a precizat vicepreşedintele GoldSikka, Pratap, care s-a identificat doar prin prenumele său.

India ocupă locul al doilea în lume la consumul de aur. Două treimi din cererea de aur din India provine din zonele rurale, unde bijuteriile reprezintă un semn tradiţional al bogăţiei.

ATM-ul cu aur, care a devenit funcţional sâmbătă, poate stoca până la cinci kilograme de aur. Într-una din serile recente, mai mulţi clienţi au stat la coadă pentru a cumpăra monede din aur, introducând cardul în dispozitiv şi alegând apoi greutatea dorită.

Întreaga tranzacţie durează mai puţin de un minut. Pentru cei care doresc să facă o investiţie, cred că aceasta este cea mai bună metodă de a cumpăra aur, a spus un client. 

Croaţia va intra în Spaţiul Schengen la 1 ianuarie: "Ultimul pas a fost făcut! Decizia Consiliului a fost adoptată"

Croaţia obţinut joi undă verde pentru intrarea în Spaţiul Schengen la 1 ianuarie, relatează AFP şi Reuters. Decizia a fost luată în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne care se desfăşoară la Bruxelles şi a fost făcută publică de reprezentanţii Croaţiei la UE, dar şi de preşedinţia cehă a Consiliului UE.

"Ultimul pas a fost făcut! Decizia Consiliului a fost adoptată. Este acum confirmat oficial că Croaţia va adera la Spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2023", a precizat Reprezentanţa Permanentă a Croaţiei la UE pe Twitter.

"Spaţiul Schengen creşte pentru prima dată în ultimul deceniu datorită preşedinţiei cehe a UE. Miniştrii au aprobat aderarea Croaţiei de la 1 ianuarie 2023", a scris la rândul său preşedinţia cehă pe contul de Twitter.

Croaţia devine astfel al 27-lea membru al Spaţiului Schengen, un vast spaţiu european în cadrul căruia peste 400 de milioane de persoane pot călători liber, fără controale la frontierele interne.

Bugetul de stat al Ungariei se confruntă cu un deficit uriaş

Până la sfârşitul lunii noiembrie, aşa-numitul subsistem central al bugetului de stat al Ungariei, calculat fără administraţiile publice locale, a înregistrat un deficit de 3.466,4 miliarde de forinţi, a anunţat Ministerul Finanţelor din Ungaria, într-un comunicat de presă publicat joi, scrie Rador, citând infostart.hu.

Bugetul central a înregistrat un deficit de 3.367,2 miliarde de forinţi, fondurile de asigurări sociale un deficit de 389,7 miliarde de forinţi, iar fondurile separate de stat un excedent de 290,5 miliarde de forinţi.

Raportul subliniază că, după majorările de pensii de 5% în luna ianuarie şi de 3,9% în iulie, pensiile şi indemnizaţiile care urmează să fie majorate în concordanţă cu acestea au continuat să crească în noiembrie, cu 4,5%. Majorarea suplimentară s-a aplicat tuturor beneficiarilor de pensii sau de asistenţă socială a pensiilor, cărora li s-a aplicat, de asemenea, majorarea din ianuarie şi iulie. Majorarea suplimentară a fost inclusă în cuantumul beneficiului, ceea ce înseamnă o creştere totală a pensiei de 14% în acest an. Creşterea suplimentară a pensiilor din noiembrie a însemnat un total de 217 miliarde de forinţi. 

Belarus introduce pedeapsa cu moartea pentru demnitarii şi militarii care comit infracţiunea de înaltă trădare

Parlamentul din Belarus a adoptat în primă lectură proiectul de lege cu privire la modificarea codurilor în materie de răspundere penală. În mod special, proiectul propune introducerea pedepsei cu moartea pentru infracţiunea de înaltă trădare comisă de oficiali, demnitari sau militari. Acest amendament a fost adoptat cu o majoritate de voturi, transmite Serviciul Belarus al Radio Liberty.

Deputaţii au efectuat şi unele modificări la articolul "Sabotaj" din Codul Penal al Belarus. În loc de "a cauza prejudicii securităţii economice şi capacităţii de apărare", va fi acum considerată infracţiune aducerea de prejudicii securităţii economice şi/sau militare, scrie Rador, citând severreal.org.

Articolul este completat cu o notă privind eliberarea de la răspundere penală a unei persoane pentru acţiuni de pregătire a unor acte de sabotaj în cazul prevenirii acestora. De asemenea, se introduce un articol privind tragerea la răspundere pentru difuzarea de informaţii false în mod deliberat, care discreditează armata belarusă şi forţele de interne şi de securitate.

Belarus este singura ţară din Europa în care pedeapsa cu moartea nu a fost abolită. Începând cu 1990, în ţară au fost executate peste 400 de pedepse cu moartea. În mai anul trecut, Aleksandr Lukaşenko a semnat o lege care permite aplicarea pedeapsei cu moartea pentru tentative de atac terorist. Acuzarea de activităţi teroriste a susţinătorilor opoziţiei din Belarus este o practică standard.

Suedia şi Danemarca refuză să includă Rusia în investigaţia privind fisurile conductelor Nord Stream (Zaharova)

Ministerul de Externe al Rusiei a afirmat, joi, că Suedia şi Danemarca refuză să includă autorităţile ruse în investigaţia lor pe marginea fisurilor din cele două conducte Nord Stream, din Marea Baltică.

"Danemarca şi Suedia se tem să includă Rusia în investigaţie, pentru că atunci lumea ar afla cine a fost responsabil pentru explozii", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, într-un briefing, scrie Rador, citând Reuters. Guvernele europene suspectează că fisurile conductelor, care sunt folosite pentru a transporta gaze direct din Rusia către Germania, au fost cauzate de acte grosolane de sabotaj. 

Putin a admis că războiul din Ucraina ar putea fi unul de durată

Preşedintele rus Vladimir Putin a admis că războiul din Ucraina ar putea fi unul de durată, dar afirmă că Rusia a obţinut deja rezultate semnificative. Putin a avertizat, totodată, că riscul unui război nuclear este în creştere, scrie Rador. Pe front, Rusia continuă să atace în regiunea Doneţk, unde încearcă să captureze oraşul Bahmut.

Vladimir Putin a afirmat că războiul va mai dura, dar a dat asigurări că nu va apela la o nouă mobilizare, după cea parţială, în urma căreia 300.000 de rezervişti au fost chemaţi la arme. Potrivit lui Putin, 150.000 dintre aceştia încă fac instrucţie, iar restul au fost trimişi în zona frontului. Dintre cei din urmă, 77.000 ar fi în unităţi implicate în luptă. Putin a mai spus şi că Rusia a obţinut rezultate semnificative şi noi teritorii, fără să menţioneze însă retragerile forţelor ruse din ultima perioadă.

Liderul de la Kremlin a avertizat totodată că riscul unui război nuclear a crescut, dar a spus că Rusia nu va ameninţa cu folosirea armelor nucleare, chiar dacă cele pe care le are sunt mai avansate decât ale altor ţări. Declaraţia contrazice luări de poziţie anterioare ale lui Vladimir Putin şi ale altor oficiali ruşi, care încă de la izbucnirea războiului au menţionat în repetate rânduri arsenalul nuclear al Rusiei şi au sugerat că aceasta l-ar putea folosi.

Acele declaraţii au îngrijorat comunitatea internaţională, dar riscul pare să se fi diminuat între timp, potrivit cancelarului german Olaf Scholz, care a declarat într-un interviu că Moscova a făcut un pas înapoi din cauza presiunilor internaţionale. Între timp, pe front, forţele ruse presează în zona oraşului Bahmut din Doneţk, pe care încearcă să îl cucerească de luni de zile. Presa internaţională a scris că Rusia vrea să obţină o victorie de moral după seria de înfrângeri în urma cărora a fost forţată să se retragă din mai multe regiuni ucrainene.

Marea Britanie deschide o mină nouă de cărbune de adâncime

Marea Britanie a aprobat ieri deschiderea primei mine noi de cărbune de adâncime din ultimele decenii, un proiect care ar putea împiedica Regatul Unit să îşi atingă obiectivele în materie de climă, scrie Rador. Emisiile de gaze cu efect de seră de la arderea cărbunelui sunt cel mai mare contributor la schimbările climatice, iar oprirea exploatării cărbunelui este considerată vitală pentru atingerea obiectivelor climatice globale. Marea Britanie a adoptat legi care îi cer să reducă la zero toate emisiile de gaze cu efect de seră până în anul 2050, iar ultima sa mină de adâncime a fost închisă în 2015. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News