DC News vă aduce cele mai importante știri din lume. Iată ce ar trebui să știi.
Cele trei ţări baltice s-au angajat vineri să-şi crească bugetul apărării la 3% din produsul lor intern brut (PIB), pe fondul preocupărilor de securitate legate de invazia Ucrainei de către Rusia, informează France Presse.
Lituania, Letonia şi Estonia sunt membre NATO din 2004 şi fac parte din flancul estic al alianţei.
"Vom creşte investiţiile în apărare la 3% din PIB", le-a declarat prim-ministrul leton Krisjanis Karins reporterilor, după o întâlnire cu omologii săi lituanian şi eston la Riga.
Suspicioase faţă de Rusia, după ce au petrecut decenii sub regimul sovietic, ţările baltice se tem că ar putea fi următoarele pe lista Moscovei în caz de victorie a Rusiei în Ucraina, notează AFP.
Estonia, Letonia şi Lituania cheltuiesc în prezent 2,34%, 2,10% şi, respectiv, 2,36% din PIB-ul lor pentru apărare, potrivit estimărilor NATO.
Cele trei ţări au stabilit fiecare un interval de timp diferit pentru a atinge procentul ţintă.
Premierul eston Kaja Kallas a indicat că ţara sa va depăşi pragul de 3% în 2024. "Traiectoria noastră este trasată, la fel şi achiziţiile noastre", a declarat ea. Letonia nu a precizat când prevede să atingă 3%, în timp ce Lituania ar putea ajunge la acest prag anul viitor deoarece regulile bugetare îi permit să facă împrumuturile necesare.
Guvernul Croaţiei a anunţat vineri că va cumpăra sistemul francez de apărare aeriană Mistral pentru 72 de milioane de euro (75,84 milioane de dolari) ca parte a eforturilor membrilor NATO de a-şi moderniza forţele aeriene, relatează Reuters.
Decizia survine în urma achiziţionării anul trecut a 12 avioane de luptă franceze Dassault Rafale în cadrul unui acord în valoare de 999 de milioane de euro pentru a înlocui escadrila Croaţiei de avioane MiG-21 de fabricaţie rusă care datează din perioada fostei Iugoslavii, dintre care doar câteva sunt încă operaţionale.
"Circumstanţele survenite odată cu agresiunea rusă asupra Ucrainei şi prăbuşirea unei drone în Zagreb au arătat că este important şi necesar să se ajusteze priorităţile şi planurile pentru echiparea armatei croate", a afirmat ministrul Apărării, Mario Banozic, fără a preciza când va fi încheiat acordul.
SUA vor trimite Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 275 de milioane de dolari şi destinat în principal consolidării apărării antiaeriene, mai ales împotriva dronelor, a anunţat vineri John Kirby, purtător de cuvânt al Casei Albe, relatează AFP.
Kirby a precizat că SUA vor mai oferi de asemenea Ucrainei noi muniţii de artilerie, în special rachete pentru lansatoarele HIMARS, precum şi piese de artilerie puternice de mare precizie montate pe blindate uşoare. Acest nou pachet de asistenţă militară aduce la circa 19,3 miliarde de dolari ajutorul militar oferit Kievului de către Washington după 24 februarie, când a început agresiunea rusă în Ucraina.
Armata ucraineană va dispune astfel de noi capacităţi care îi vor consolida apărarea antiaeriană şi îi vor permite să facă faţă ameninţărilor reprezentate de drone, a explicat John Kirby. El a mai spus că parteneriatul militar pe scară extinsă între Rusia şi Iran este nefast pentru Ucraina, pentru ţările vecine Iranului şi pentru comunitatea internaţională.
Amintind în special dronele obţinute de armata rusă din partea Iranului şi folosite intens în atacurile asupra trupelor ucrainene şi infrastructurilor energetice ale Ucrainei, el a estimat că Rusia oferă în schimb Iranului un nivel fără precedent de sprijin militar şi tehnic.
Potrivit serviciilor americane de informaţii, Moscova şi Teheranul au în vedere lansarea producţie comune de drone în Rusia, ţară care ar putea de asemenea să achiziţioneze din Iran sute de rachete balistice, a continuat John Kirby. Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat joi că bombardamentele asupra infrastructurii energetice a Ucrainei vor continua, adăugând că acestea sunt în continuare represalii pentru atacul din 8 octombrie asupra podului Crimeii.
Regele Charles al III-lea al Regatului Unit a efectuat vineri o vizită la modestul club galez de fotbal Wrexham, deţinut de Ryan Reynolds şi Rob McElhenney, unde suveranul britanic a discutat cu cele două vedete de la Hollywood despre visul lor de a conduce echipa clubului spre culmile gloriei sportive, informează Reuters.
Regele britanic a glumit cu cei doi proprietari pe gazonul acestui club înscris în National League, o divizie situată cu patru trepte valorice mai jos decât Premier League, în care joacă echipe precum Manchester United, Chelsea şi Liverpool.
Ryan Reynolds, starul francizei "Deadpool", şi Rob McElhenney, creatorul şi protagonistul sitcomului "It's Always Sunny in Philadelphia", au cumpărat acest club în 2021, spunând că au avut un vis asemănător celui al Cenuşăresei şi că doresc să ducă Wrexham AFC în prima divizie a fotbalului britanic.
Ryan Reynolds le-a spus reporterilor prezenţi la faţa locului că el şi Rob McElhenney şi-au luat angajamentul de a ridica valoarea acestui club de fotbal şi de a ajuta comunitatea locală.
"Să îl avem aici pe rege, care ne-a făcut o vizită, reprezintă cu siguranţă o bună modalitate pentru a face acest lucru", a adăugat starul hollywoodian.
În prezent, echipa Wrexham AFC ocupă locul al doilea în National League şi luptă pentru a promova în eşalonul imediat superior.
Regele Charles şi soţia lui, Camilla, care se aflau în Wrexham pentru a sărbători noul statut al localităţii galeze, declarate de curând în mod oficial oraş, au aflat în timpul acestei vizite despre dezvoltarea clubului local de fotbal.
Ryan Reynolds şi Rob McElhenney au fost văzuţi de mai multe ori susţinându-şi echipa din tribunele stadionului. Destinul acestei echipe şi eforturile patronilor ei au fost prezentate recent într-un serial documentar care este disponibil pe platforma de streaming a grupului Disney şi care se intitulează "Welcome to Wrexham".
Vizita regală a avut loc la o zi după ce fiul cel mic al regelui britanic, prinţul Harry, şi soţia acestuia, Meghan, au apelat la o altă platformă de streaming, Netflix, pentru a vorbi într-un nou documentar despre problemele cu care s-au confruntat în timp ce erau membri cu roluri active în cadrul familiei regale a Marii Britanii.
Guvernul ungar intenţionează să extindă şi în 2023 plafonarea preţurilor la alimente, a anunţat vineri site-ul Portfolio.hu, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Reuters.
Plafonarea preţurilor la unele alimente de bază, inclusiv lapte, zahăr, făină, ulei de floarea soarelui şi ouă, urmează să expire la finalul acestei luni. Rata anuală a inflaţiei în Ungaria a urcat la 22,5% în noiembrie şi ar urma să accelereze şi mai mult.
Marţi, Guvernul de la Budapesta a eliminat plafonarea preţurilor la carburanţi, în condiţiile în care mulţi oameni au intrat în panică şi au achiziţionat cantităţi mari de combustibili, dar şi din cauza importurilor insuficiente. Preţul la benzină va creşte la aproximativ 640 forinţi pe litru, în timp ce preţul la motorină va fi de 699 forinţi pe litru.
Companiile străine şi-au redus livrările de combustibili spre Ungaria, după ce autorităţile au plafonat preţurile la benzină şi motorină la 480 forinţi (1,22 dolari) pe litru.
Trupele ruse înaintează limitat în apropierea oraşului Bahmut din provincia ucraineană Doneţk, dar armata ucraineană are în continuare controlul asupra oraşului, potrivit ultimului raport militar al Kievului, citat vineri de agenţia EFE.
Fotografiile cu tranşee pline de noroi, păduri devastate şi corpuri pe câmpul de luptă stârnesc comparaţii cu Primul Război Mondial.
Lupte grele au loc şi în apropierea oraşului Avdiivka, tot în Doneţk, în timp ce trupele ruse încearcă de asemenea să avanseze în aceeaşi regiune lângă oraşul Liman care a fost recucerit de trupele ucrainene în noiembrie, a declarat guvernatorul regional Pavlo Kirilenko, potrivit Reuters.
După ce s-au repliat din mare parte din provincia nordică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson, trupele ruse s-au regrupat acum în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive.
Acestea sunt concentrate în prezent asupra oraşului Bahmut şi în avangarda trupelor ruse acolo se află mercenarii grupării Wagner, potrivit analiştilor ucraineni. Unul dintre aceştia, Olexandr Solonko, ce activează într-o unitate de recunoaştere aeriană a armatei ucrainene, spune că ruşii au superioritate numerică şi folosesc acolo multe resurse în soldaţi, artilerie şi avioane de luptă.
Ruşii au mult mai multă muniţie decât armata ucraineană, remarcă Olexandr Solonko, insistând că trupele ucrainene au nevoie atât de cantităţi suplimentare de muniţii, cât şi de sisteme antiaeriene.
Avem de asemenea nevoie de creşterea cantităţii şi calităţii dronelor, care sunt indispensabile pentru operaţiunile de recunoaştere şi direcţionare a forţei de foc pentru sprijinirea infanteriei noastre, mai ales noaptea, explică analistul ucrainean.
Bulgaria va trimite primul său ajutor militar în Ucraina de la începutul invaziei ruse, după ce parlamentul a aprobat vineri o listă de arme stabilită de guvernul interimar, relatează Reuters şi EFE.
Parlamentul a aprobat de asemenea trimiterea a până la 50 de militari în misiunea UE de instruire a forţelor armate ucrainene. Bulgaria a fost una din cele câteva ţări din UE care nu au trimis ajutor militar, în contextul în care Partidul Socialist, membru al precedentei coaliţii de guvernare şi binevoitor faţă de Rusia, a blocat în mai o propunere anterioară.
Lista armelor aprobate este clasificată, însă oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal arme uşoare şi muniţie. Ministrul interimar al Apărării, Dimitar Stoianov, a spus că Bulgaria, ţară membră a NATO, nu îşi permite să îşi trimită sisteme de rachete antiaeriene sau avioanele MIG-19 şi SU-25, de producţie sovietică, dorite de Kiev.
"Abordarea mea a fost conservatoare, deoarece trebuie să asigur capacităţile de apărare ale Bulgariei. Ajutorul este în acord deplin cu priorităţile Ucrainei, dar nu trimitem sistemele S-300 şi nici avioanele MIG-29 sau SU-25", a declarat vineri Stoianov la Nova TV.
Deşi Bulgaria nu a trimis până acum arme Ucrainei, producătorii săi de armament au înregistrat o creştere a exporturilor, conform unui raport din noiembrie al Asociaţiei Industriale Bulgare.
În august, Ministerul Economiei a aprobat acorduri pentru exporturi de arme de peste un miliard de leva (512 milioane de euro), majoritatea având ca destinaţie Polonia, unul din centrele esenţiale pentru trimiterea de arme în Ucraina. Un număr total de 148 din cei 240 de parlamentari au votat vineri în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, socialiştii şi Partidul Renaşterea, pro-rus şi ultranaţionalist, exprimându-se împotrivă.
Consiliul de Administraţie al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) l-a ales vineri pe Luca de Meo, directorul general al grupului Renault, ca preşedinte al ACEA din 2023, a informat într-un comunicat organizaţia care reprezintă interesele industriei auto europene.
De la 1 ianuarie, Luca de Meo va prelua funcţia de preşedinte de la directorul general al BMW, Oliver Zipse, care a deţinut această poziţie în ultimii doi ani.
"Aceşti ultimi ani au fost marcaţi de pandemie, de perturbările din lanţurile de aprovizionare, de războiul din Ucraina şi de criza din energie - toate acestea având un impact semnificativ asupra industriei auto. Cu toate acestea, industria auto europeană şi-a dovedit rezistenţa într-o perioadă extrem de volatilă. În acelaşi timp, suntem prudenţi faţă de supra-reglementarea sectorului auto şi cerem ca neutralitatea tehnologică să fie baza competitivităţii UE", a declarat Zipse.
La rândul său, Luca de Meo a afirmat că într-o perspectivă viitoare, Europa trebuie să implementeze urgent politici care să sprijine deplin obiectivul decarbonizării şi să permită să facă faţă concurenţei în creştere pe plan global. "ACEA va continua să susţină un echilibru între ceea ce este bine pentru mediu, ceea ce este bine pentru economia europeană şi ceea ce este bine pentru societate", a spus el.
Preşedintele ACEA este ales pentru un mandat de un an, cu posibilitatea reînnoirii, de către directorii generali ai companiilor membre - producătorii importanţi de automobile, vehicule comerciale, camioane şi autobuze - cu sediul în Europa. Principalele pieţe europene sunt: Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Spania.
În sectorul auto din UE sunt 12,7 milioane de angajaţi (direct şi indirect), reprezentând 6,6% din toate locurile de muncă din blocul comunitar. De asemenea, 11,5% din locurile de muncă din industria UE - aproximativ 3,5 milioane - sunt în sectorul auto.
Activişti francezi şi italieni pentru climă au blocat intrările în tunelul Mont Blanc din Chamonix, pe partea franceză, şi în Courmayeur, pe partea italiană, pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la modificările climatice, scrie Rador, citând Reuters. Acţiunea care a început la 11:30 GMT a fost desfăşurată de aproximativ 20 de activişti de la Derniere Renovation (Franţa) şi Ultima Generazione (Italia), două organizaţii care aparţin mişcării de rezistenţă civilă A22, se arată în comunicatul comun.
Scopul a fost să facă presiuni asupra guvernelor francez şi italian pentru a acţiona în vederea limitării modificărilor climatice. "Azi blocăm drumul pentru a deschide un nou traseu pentru copiii de mâine", a spus Luca, în vârstă de 28 de ani, de la Ultra Generazione.
Premierul israelian desemnat Benjamin Netanyahu va avea ca termen limită data de 21 decembrie pentru a încerca să formeze un nou guvern, după ce preşedintele Isaac Herzog i-a acordat o prelungire de zece zile, a anunţat vineri cabinetul dlui Herzog, scrie Rador, citând Reuters. Netanyahu a fost desemnat să formeze un nou guvern după alegerile de la 1 noiembrie. Deşi şi-a asigurat un sprijin majoritar în parlament, el încă nu a finalizat acordurile de coaliţie.
Distribuitorii de energie electrică din Franţa încep, astăzi, o simulare, la nivel naţional, a planului de întrerupere programată a alimentării cu curent electric, pe care guvernul l-a pregătit pentru situaţia în care ţara se va confrunta cu o criză energetică în aceasta iarnă, scrie Rador.
Scopul exerciţiului nu este să taie efectiv curentul, ci să se pregătească pentru posibile întreruperi şi pentru eventuale măsuri de reducere a sarcinii în reţea, au explicat distribuitorii. În cazul unei penurii majore de electricitate, efect al unei ierni reci şi al unui consum superior producţiei, se va recurge la întreruperi de cel mult două ore în timpul vârfurilor de consum: dimineaţa sau seara, extrem de punctual şi localizat în strânsă cooperare cu autorităţile locale. Premierul Elisabeth Borne a explicat că planul său este o soluţie de rezervă, la care se va recurge doar în situaţii excepţionale şi după pregătirea din timp a populaţiei şi întreprinderilor.
"Responsabilitatea mea este să anticipez şi să mă asigur că totul este pregătit. Principala noastră mobilizare este acum pentru a produce electricitate la capacitate maximă şi apoi să continuăm să-i incităm pe toţi să-şi micşoreze consumul. Am toată toată încrederea că vom trece iarna fără să fim nevoiţi să întrerupem curentul", spune Elisabeth Borne.
În fiecare joi, reţeaua naţională de transport electricitate va identifica, pe baza datelor meteorologice, a informaţiilor privind disponibilitatea de producţie şi estimarea consumului, o hartă a unor posibile vârfuri de consum pentru săptămâna următoare. Toate informaţiile vor putea fi consultate pe o aplicaţie pe telefonul mobil, Ecowatt, pusă la dispoziţie de Guvernul Franţei.
Rusul Viktor But, care a fost schimbat cu jucătoarea de baschet americană Brittney Griner, a sosit la Moscova, relatează postul TV Rossia 24. Aeronava, la bordul căreia se afla But, a aterizat pe aeroportul Vnukovo-2. Acesta a plecat spre Moscova la bordul unei curse speciale din Abu Dhabi, unde a avut loc schimbul. La aeroport, But a fost întâmpinat de rudele sale, de soţia Alla şi de mama sa Raisa, acestea fiind însoţite de deputatul Dumei de Stat a Rusiei, Maria Butina, scrie Rador, citând rosbalt.ru.
Pe la miezul nopţii m-au trezit şi mi-au spus: Pregăteşte-te. Nu mi-au dat informaţii preliminare speciale (despre efectuarea schimbului).
Era clar după modul în care evoluează situaţia", a mai declarat But. Reamintim că jucătoarea de baschet americană Brittney Griner, condamnată în Federaţia Rusă, a fost schimbată la Abu Dhabi cu traficantul de arme Viktor But, condamnat în SUA. Înainte de schimb, But a fost graţiat de preşedintele Statelor Unite, aşa că după ce a ajuns în Rusia nu îşi va ispăşi restul pedepsei. Griner, condamnată în Rusia, a fost graţiată de preşedintele Federaţiei Ruse. Aceasta înseamnă că urmărirea penală este încheiată. But şi Greiner beneficiază de libertate totală de mişcare.
Japonia, Marea Britanie şi Italia au anunţat un acord privind dezvoltarea în comun a unui avion de luptă de nouă generaţie până în 2025. Este prima colaborare majoră pentru apărare industrială a Japoniei, în afara celei cu Statele Unite, de la Al Doilea Război Mondial, scrie Rador, citând BBC. Lucrările pentru dezvoltarea noului avion de luptă sunt, deja, în desfăşurare, cu scopul de a crea un avion de viteză, ce poate fi camuflat şi poate fi operat şi fără un pilot la bord.
Însă construirea unui apart de zbor atât de complex este extrem de costisitoare, iar Marea Britanie a căutat parteneri. Italia era deja angrenată în proiect, însă adăugarea Japoniei constituie un demers semnificativ. Şi alte state se pot alătura programului, însă Franţa, Germania şi Spania colaborează, deja, la propriul concept separat, la fel şi Statele Unite.
Primul baterist al trupei britanice de punk rock/new wave The Stranglers, Jet Black, a încetat din viaţă la vârsta de 84 de ani. Jet Black a cântat în hituri ale trupei, inclusiv în "Golden Brown", "Peaches" şi "No More Heroes", scrie Rador, citând BBC. Născut Brian John Duffy, Jet Black a patronat o mică flotă de rulote de îngheţată în 1974, când a înfiinţat trupa The Stranglers. Rulotele de îngheţată au însoţit autobuzul trupei în turnee, până când aceasta a devenit celebră cu hiturile "No More Heroes" şi "Golden Brown".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News