Azi, în lume. Știrile zilei de 9 noiembrie. Alegeri în SUA și proteste extinse în Grecia

Stoltenberg: Ucraina beneficiază de un sprijin puternic din partea SUA indiferent ce partid va câştiga alegerile

Ucraina beneficiază de "sprijinul puternic" al SUA indiferent ce partid va câştiga alegerile de la mijloc de mandat din această ţară, unde estimările îi dau învingători pe republicani în faţa democraţilor, cel puţin în scrutinul pentru Camera Reprezentanţilor, a afirmat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit AFP.

"Este absolut clar că există un sprijin bipartizan puternic în SUA pentru a continua ajutorul pentru Ucraina, iar asta nu s-a schimbat", a declarat Stoltenberg presei la finalul unei întrevederi cu premierul britanic Rishi Sunak la Londra.

Şeful republicanilor din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy, a stârnit îngrijorări printre aliaţii SUA atunci când a atras atenţia că partidul său nu va semna un "cec în alb" pentru Ucraina dacă va câştiga alegerile.

Deşi baza aleşilor republicani sprijină Ucraina după invazia rusă declanşată în februarie, unii republicani pro-Trump au criticat asistenţa militară americană pentru Ucraina.

Aceasta cuprinde o primă sumă de 40 de miliarde de dolari aprobată în mai cu o largă majoritate de cele două partide, precum şi 11,2 miliarde de dolari suplimentare ce rămân a fi aprobate.

În timpul vizitei sale în Marea Britanie, prima a unei personalităţi străine după instalarea lui Rishi Sunak la Downing Street, şeful NATO a vizitat un centru de antrenament în sudul Angliei, unde ofiţeri britanici şi canadieni oferă instruire unor soldaţi ucraineni.

"Într-o lume periculoasă, este cu atât mai important ca America de Nord şi Europa să fac front comun în cadrul NATO", a declarat el, mulţumind Marii Britanii pentru rolul său în Alianţă în favoarea Ucrainei, în contextul în care, în timpul mandatului său la Casa Albă, Donald Trump s-a apropiat de Vladimir Putin.

La începutul întrevederii lor, Rishi Sunak a spus că NATO este "pilonul securităţii Marii Britanii".

De asemenea, Jens Stoltenberg a mai declarat că este "încurajator" să vadă că forţele ucrainene reuşesc să elibereze tot mai mult teritoriu, după ce ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a ordonat ca trupele sale să se retragă de pe malul de vest al fluviului Nipru, din partea de nord a provinciei Herson, potrivit Reuters.

"Victoriile şi reuşitele forţelor armate ucrainene aparţin soldaţilor ucraineni curajoşi, dar bineînţeles că şi sprijinul pe care ei îl primesc de la Marea Britanie şi de la aliaţii şi partenerii NATO este esenţial", a spus el.

COP27: China este dispusă să contribuie la compensarea daunelor climatice

China ar fi dispusă să contribuie la un mecanism de compensare a ţărilor sărace pentru pierderile şi daunele cauzate de schimbările climatice, a anunţat trimisul său pentru climă, Xie Zhenhua, miercuri, la Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP27), care se desfăşoară în aceste zile în Egipt, informează Reuters.

Potrivit lui Xie Zhenhua, China nu are nicio obligaţie să participe la un astfel de mecanism, dar şi-a exprimat solidaritatea cu cei care solicită acţiuni mai ferme în această chestiune din partea ţărilor bogate, subliniind totodată pagubele suferite de China din cauza evenimentelor meteorologice extreme asociate cu schimbările climatice.

China este catalogată de Organizaţia Mondială a Comerţului drept o ţară în dezvoltare, în pofida faptului că are cea de-a doua economie a lumii.

Luna trecută, trimisul special pentru climă al Statelor Unite, John Kerry, a declarat în faţa reporterilor că gigantul asiatic ar trebui să contribuie cu un fond propriu de compensare a pagubelor, "mai ales dacă reprezentanţii săi cred că vor putea să continue în acest fel în următorii 30 de ani, cu emisii în creştere", a relatat Politico.

Xie Zhenhua a spus că John Kerry, "prietenul său de 25 de ani", nu a vorbit cu el despre această chestiune în timpul discuţiilor informale purtate la COP27 în această săptămână. Potrivit spuselor sale, China a contribuit deja cu miliarde de yuani către ţările în curs de dezvoltare pentru a le ajuta în eforturile lor de redresare după pagubele suferite din astfel de cauze.

După ce Nancy Pelosi, preşedinta Camerei Reprezentanţilor de la Washington, a vizitat Taiwanul în luna august, China a anunţat că va opri toate discuţiile cu partea americană despre climă, în pofida faptului că semnase un pact cu Statele Unite la COP26, ce a avut loc anul trecut la Glasgow, pentru a colabora în privinţa schimbărilor climatice.

Xie Zhenshua a mai spus miercuri că vizita lui Nancy Pelosi "a lezat sentimentele cetăţenilor chinezi", dar a precizat totuşi că discuţiile informale şi corespondenţele personale cu delegaţii Statelor Unite au continuat.

"Uşa a fost complet închisă (de către Statele Unite). Noi, China, suntem cei care încearcă să o deschidă", a adăugat Xie Zhenshua. 

Cutremur de 6,1 grade pe scara Richter în Italia

Un cutremur de 6,1 grade pe scara Richter s-a produs în centrul Italiei, potrivit Centrului Seismologic Euromediteranean.

Bulgaria doreşte investigarea în comun cu Turcia a incidentului tragic de la frontiera comună

Bulgaria propune înfiinţarea unei comisii mixte cu Turcia pentru a clarifica circumstanţele incidentului de la graniţa bulgaro-turcă, în care un poliţist bulgar de frontieră şi-a pierdut viaţa. Ministrul adjunct al afacerilor externe, Konstantin Kodjabaşev, s-a întâlnit cu ambasadorul Turciei la Sofia, Aylin Sekizkök, care a fost convocată la Ministerul Afacerilor Externe cu privire la incident. Kodjabashev i-a adresat diplomatului turc solicitarea privind asistenţa completă aşteptată din partea Turciei pentru a clarifica circumstanţele din jurul tragicului incident şi, de asemenea, a cerut autorităţilor turce să-şi îndeplinească atribuţiile privind asigurarea securităţii graniţei dintre cele două ţări, scrie Rador.

"Bulgaria se aşteaptă ca partea turcă să depună eforturi suplimentare pentru a creşte securitatea de-a lungul frontierei noastre comune", informează Ministerul bulgar al Afacerilor Externe. La rândul său, ambasadorul Sekizkök a transmis condoleanţe şi a confirmat disponibilitatea autorităţilor din Turcia de a coopera cu instituţiile bulgare, asigurând că au fost deja luate toate măsurile necesare pentru a dezvălui autorii crimei, precum şi pentru a întări securitatea la graniţa comună. Amintim că un poliţist bulgar a fost ucis într-un schimb de focuri în zona Elhovo, în apropiere de graniţa Bulgariei cu Turcia. Schimbul de focuri cu patrula de frontieră s-a petrecut, în noaptea de luni spre marţi, într-o zonă împădurită. O persoană necunoscută a deschis focul asupra patrulei formate dintr-un poliţist de frontieră şi un militar, care asigurau paza frontierei în zona satului Goliam Dervent. În urma împuşcăturilor, poliţistul de frontieră a murit pe loc, iar angajatul Ministerului Apărării a reuşit să se retragă şi nu a fost rănit. Se presupune că autorul atacului se află pe teritoriul turc.

Atacuri cu drone în regiunea Dnipropetrovsk - Patru persoane au fost rănite

Şeful Administraţiei Militare Regionale Dniopropetrovsk, Valentin Reznicenko, a raportat că patru persoane au fost rănite în regiune, în noaptea de 8 spre 9 noiembrie, în urma unor atacuri ruseşti cu drone kamikaze. Potrivit oficialului, cinci muniţii inamice au fost distruse de sistemul ucrainean de apărare antiaeriană. Cu toate acestea, dronele au reuşit să lovească o întreprindere de logistică din oraşul Dnipro, rănind patru muncitori. "Toţi sunt în spital, iar trei sunt în stare gravă" - a precizat Reznicenko. Potrivit acestuia, lovitura dată de dronele ruseşti a provocat un incendiu puternic, care a cuprins peste 3.000 de metri pătraţi, distrugând depozitele companiei. "Ruşii au tras cu lansatoare de rachete Grad şi artilerie grea asupra raionului Nikopol. Două comunităţi au avut de suferit - Mirove şi Marhaneţ. Nu au fost înregistrate victime" - a adăugat şeful regiunii Dnipropetrovsk. În comunitatea Marhaneţ, au fost avariate case particulare şi o întreprindere privată. În Mirove, au fost avariate locuinţe şi o linie de înaltă tensiune.

Nava cargo Champion, care a părăsit portul ucrainean Iujne, va livra peste 43.000 de tone de ulei de floarea soarelui în China

O nava cargo încărcată cu ulei de floarea soarelui, având destinaţia China, a părăsit marţi portul ucrainean Iujne, transmite Centrul Comun de Coordonare (JCC). Nava Champion a părăsit portul Iujne astăzi, transportând 43.250 de tone de ulei de floarea soarelui în China, în cadrul Iniţiativei privind exportul cerealelor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, se menţionează într-un comunicat remis de ICC. Alte şase nave cargo, care au trecut prin coridorul maritim umanitar pe 8 noiembrie, în cadrul acordului privind exportul cerealelor ucrainene, semnat la Istanbul, se îndreaptă către porturile ucrainene. De asemenea, alte 80 de nave aşteaptă avizul de a intra în porturile Ucrainei, iar 13 nave încărcate sunt pregătite pentru inspecţie, staţionând în apele teritoriale turceşti. Până la data de 8 noiembrie, în total, 10.110.425 de tone de cereale şi de alte produse agricole au fost exportate din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră: Iujne, Odesa şi Ciornomorsk. În total, 869 de nave au fost autorizate să navigheze în momentul de faţă: 437 pentru sosirea în porturile ucrainene şi 432 pentru părăsirea lor, se mai subliniază în comunicatul ICC.

Grevă de 24 de ore în sectorul public şi privat din Grecia

În Grecia are loc o grevă de 24 de ore, în sectorul public şi privat, în semn de protest faţă de creşterea inflaţiei, anunță Rador. Sindicatele cer guvernului să adopte măsuri de sprijin, pentru a ajuta populaţia să facă faţă creşterii rapide a costului vieţii. Inflaţia din Grecia a atins cel mai înalt nivel din ltimele decenii, fiind alimentată în special de preţurile alimentelor şi ale energiei, iar organizatorii grevei de miercuri spun că salariile rămân în urmă. Ei vorbesc despre o criză de afectează întreaga Grecie şi au subliniat faptul că sindicatele reprezintă un spectru larg de angajaţi - de la lucrători în transporturi, la avocaţi şi jurnalişti, care iau parte la protest. Cu toate acestea, guvernul argumentează că problemele cu care se confruntă ţara sunt aceleaşi la nivel european, fiind cauzate de atacul Rusiei asupra Ucrainei şi repercusiunile acestuia asupra economiilor afectate, încă, de pandemia COVID - un fapt evidenţiat de o grevă similară ce are loc în Belgia.

În Kazahstan urmează să fie creat un institut de cercetare pentru a studia scăderea nivelului apelor Mării Caspice

Preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev, consideră că pentru a rezolva problemele legate de scăderea nivelului apelor Mării Caspice şi de alte ameninţări la adresa ecosistemului maritim, este necesar să se creeze un institut de cercetare pentru studiul Mării Caspice, notează Rador.

"Scăderea nivelului apei Mării Caspice este o problemă stringentă. Din 2005, scăderea a depăşit deja un metru. Cauzele şi consecinţele acestui fenomen maritim trebuie studiate cu atenţie şi cercetate multilateral", a explicat el. "Guvernul ar trebui să coopereze îndeaproape cu colegii din alte state caspice cu privire la această problemă. De asemenea, Tokaev consideră că este necesar să se organizeze un studiu maritim permanent al zonei de apă şi al zonei costiere a Mării Caspice pentru a identifica cauzele decesului în număr mare a peştilor şi focilor.

Guvernul ar trebui să rezolve problema dotării cu echipamente, materiale şi tehnică a structurilor autorizate pentru activitatea de cercetare marină, a mai adăugat preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News