Un mare psiholog îți arată cum scapi de stres la BAC. 8 trucuri pentru a învăța mai repede

VEZI ȘI: Ce spune Funeriu în ziua publicării rezultatelor la simulare Bacalaureat 2014

BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Atenție la stres

BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Faptul că examenul de bacalaureat presupune un stres semnificativ aduce cu sine, pentru început, un lucru bun pentru învățare: este vorba despre zona stresului pozitiv, care duce la o creștere a performanței: de la prima etapă (plictiseala) la cea de-a doua (zona de muncă în siguranță) – unde performanța ajunge la maxim.

BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Deci un examen important este un examen care îl mobilizează pe elev. Ce se întâmplă însă când se depășesc anumite limite? Intrăm în zona stresului negativ care se instalează imediat după depășirea zonei de confort psihologic și are trei alte subetape:

• etapa oboselii (când performanța este încă ridicată, dar prețul cu care este obținută crește de la un moment la altul);

• etapa epuizării (care venind imediat după etapa oboselii coboară și mai mult nivelul de performanță)

• etapa în care organismul intră în avarie și se prăbușește fizic și psihic (iar performanța ajunge și ea să coboare vertiginos spre punctul zero).

VEZI ȘI: BACALAUREAT 2014. Horoscopul pentru prima săptămână de BAC

BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Pentru a nu ajunge în zona negativă a stresului trebuie ca elevii să învețe metodic, să își păstreze momentele de pauză în care să facă lucruri plăcute etc. Un element important este dat de modul în care profesorii și părinții trebuie să demonstreze un echilibru între motivarea elevului și nivelul de presiune care îl presupune această motivare. Prea multă presiune din partea părinților și profesorilor poate să provoacă un nivel negativ de stres.

BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Tehnici de memorare

O a doua problemă asupra căreia trebuie insistat este dată de învățare: elevul învață, dar știe el să învețe? Iată câteva „trucuri" pe care literatura de specialitate le prezintă ca fiind utile pentru o învățare rapidă, dar temenică:

Utilizarea vizualizării: este utilă nu doar în sporirea încrederii în sine (elevul se vede pe sine după examenul de bacalaureat, simte bucuria că a reușit cu succes această probă din viața lui ceea ce îl motivează să fie perseverent în prezent), dar este utilă și în memorare. Tot ce trebuie să facă elevul este să se vizualizeze pe sine făcând lucrurile pe care trebuie să le memoreze;

Utilizarea acronimelor: dacă luăm o primă literă dintr-un set de cuvinte care trebuie să le învățăm putem să formăm un nou cuvânt. O să ne reamintim acest cuvânt la început, apoi luând, rând pe rând fiecare literă ajungem la rezultatul dorit. Este o metodă care funcționează bine când trebuie învățate clasificări.

Utilizarea rimei și ritmului: reținem mai ușor lucrurile care au o anumită muzicalitate (spre exemplu rimează sau chiar formează versurile unui cântec la modă).

BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Iată o modalitate minunată pentru a nu uita prea curând ceea ce trebuie să învățăm.

Poveștile: sunt elemente cu care memoria s-a obișnuit din fragedă copilărie. Dacă putem pune aspectele pe care trebuie să le învățăm sub forma unei povești o să reținem mai ușor decât dacă ele nu au legătură logică între ele.

Utilizarea de flash cards: în care scriem pe o față întrebarea și pe spate răspunsul la aceasta. Este la fel de utilă și poate să fie folosită în mai multe momente: când suntem în autobuz, când așteptăm pe cineva etc.

Realizarea unor hărți mentale: toate elementele pe care trebuie să le învățăm pot să fie sintetizate pe o planșă unde vom vizualiza mai ușor legăturile dintre elementele din conținutul ce trebuie învățat (pentru asta este util să folosim imagini, să subliniem cu culori diferite etc.).

Identificarea unor legături cu motivatori existenți: de exemplu putem găsi legături între conținutul ce trebuie învățat și elemente pe care le știm și sunt în zona noastră de interes: figuri politice sau mondene, din sport, evenimente foarte prezente în media etc. Dacă realizăm o astfel de legătură avem deja întreg suportul necesar.

Încrederea în propria memorie: în efortul său de a reține cât mai multe copilul poate să-și piardă încrederea în propria memorie. Este primul lucru de care părintele/profesorul trebuie să aibă grijă în relația cu elevul. Încrederea în propria memorie evidențiază faptul că dacă ne repetăm permanent că memoria noastră este bună creierul o să înregistreze această informație și o să acționeze în consecință.

La polul opus, dacă o să ne spunem că memoria noastră nu este așa grozavă atunci ajungem în situația de a ne deturna starea pozitivă necesară unei memorări performante.

VEZI ȘI: BACALAUREAT 2014. Ponta vrea să evite un CUTREMUR în sistem

BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Multiplii analizatori

În învățare, este util să implicăm câți mai mulți analizatori ca să ofere sens memorării: auditiv, vizual, olfactiv, gustativ și kinestezic. Reamintirea devine mai ușoară dacă aceste elemente sunt implicate – din mai multe surse ne vom reaminti un fenomen dacă el nu este doar auzit, ci și văzut, pipăit, mirosit și – de ce nu – gustat.

BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Managementul timpului

În sfârșit, un element vital este managementul timpului. Dacă elevul nu își organizează bine activitățile, o să aibă senzația că intră în criză de timp (ceea ce o să conducă la fenomenul de stres negativ despre care vorbeam în debutul acestui articol). De asemenea, trebuie să existe un somn suficient, respectarea anumitor rutine de somn și de odihnă activă. Dincolo de toate acestea, părinții și profesorii trebuie să vegheze ca elevul să abordeze examenul de bacalaureat într-un mod echilibrat, să își păstreze un tonus și un moral ridicat și să își utilizeze întregul potențial (cognitiv, afectiv și psiho-motric) ca examenul să fie o reușită.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News