Bacteriile fermentate în loc de carne: Ultima frontieră a cărnii alternative vine din Germania

Reduceți emisiile și defrișările cu ajutorul microbilor, transformându-i în proteine ​​înlocuitoare de carne: Aceasta este o altă cercetare care se adaugă la numeroasele încercări ale științei de a găsi alternative valide la carne, alături de carnea sintetică și proteinele vegetale.

Meritele fermentației

Katelijine Bekers, om de știință de formare și acum CEO al Microharvest, a fost inspirată de procesul de fermentare a berii. În centrul proiectului startup-ului Microharvest, fondat în 2021, se află microbii, prezenți în natură în orice colț al planetei, potrivit Agrifood.

While the microbes grow in our lab, also our team is growing! pic.twitter.com/z14RrqwMn8

— MicroHarvest (@MicroHarvest_) August 13, 2021

Aceste organisme contribuie deja la dietele noastre în procesele de fermentare a alimentelor precum iaurtul, chefirul, brânza și kimchi. Fondatoarea companiei germane s-a gândit să le facă să prolifereze pentru a crea proteine. ”Fermentația este un proces incredibil de eficient, permițând proteinelor să crească foarte rapid, uneori dublându-și dimensiunea în câteva ore”, a declarat Katelijine Bekers.

Chestiune de timp

Startup-ul biotehnologic din Hamburg spune că a găsit o formulă care îi va permite să crească microbi fermentați la scară industrială. Potrivit unui studiu publicat în revista Nature, dacă 20% din carnea de vită ar fi înlocuită la nivel global cu înlocuitori fermentați, jumătate din păduri ar fi scutite de exploatarea forestieră necesară pentru creșterea vitelor. 

Proteinele alternative aflate deja în producție comercială sunt cele pe bază de plante (ciuperci și leguminoase) și  proteinele din carnea ”de cultură” care exploatează celulele animale.

Cu toate acestea, avantajul proteinelor fermentate ar consta în timp: ar fi nevoie de doar 24 de ore pentru a transforma un borcan cu bacterii în pudră proteică.

Cum funcționează procesul? 

În laboratorul din Hamburg, experimentul începe cu o singură linguriță de bacterii. Pentru a crește, microorganismele se hrănesc cu zahăr derivat din reziduurile agricole. Aportul de nutrienți, temperatura și nivelul de aciditate, precum și cantitatea de oxigen sunt apoi reglate în interiorul bioreactoarelor.

În acest fel, oamenii de știință controlează proliferarea microbilor. După doar cinci ore în bioreactor, microbii sunt gata să fie recoltați. ”Oamenii de știință separă biomasa de lichid, o inactivează cu o baie fierbinte și evaporă excesul de apă înainte de a măcina ceea ce a rămas în produsul final: un borcan cu pudră de proteine”, se arată în descrierea oferită de Microharvest.

Potrivit lui Katelijine Bekers, care a obținut și sprijin din partea Uniunii Europene, odată ce obstacolele birocratice vor fi depășite, startup-ul va fi gata de producție comercială până la sfârșitul acestui an. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News