Deși cauzează un număr foarte mare de decese, nu cunoaștem multe dintre mecanismele care provoacă această boală, dincolo de moștenirea genetică.
Este una dintre cele mai frecvente boli și totuși asociem, în mare măsură, originea cancerului cu mutații genetice moștenite, când adevărul este că într-un procent semnificativ din cazuri aceste mutații sunt produse și de factori externi, precum obiceiurile nesănătoase, virusurilor sau bacteriile. Dintre acestea din urmă, la care suntem cei mai expuși?
La nivel internațional, Organizația Mondială a Sănătății subliniază că trei tipuri de tumori sunt cele mai frecvente, în această ordine: plămân, sân (la femei) și colorectal. De asemenea, raportează că în 2022 vor fi 20 de milioane de cazuri noi de cancer și 9,7 milioane de decese.
În termeni foarte simplificați, la nivel celular, cancerul își are originea atunci când se dezvoltă celule anormale care se divid necontrolat, distrugând țesutul sănătos al corpului. Celulele au de obicei un mecanism care recunoaște aceste modificări și le repară, problema apare atunci când o ignoră și ajung să devină canceroase.
Mutațiile genetice pot fi ereditare și apar și după naștere din cauza unor factori externi precum obiceiurile nesănătoase (fumatul, alcoolul, sedentarismul, obezitatea...), poluanții externi (radiații, substanțe chimice...), și, de asemenea, din cauza incidenței virusurilor și bacteriilor.
Virusul papiloma uman (HPV): acest nume cuprinde un grup de aproximativ 200 de virusuri cunoscute, deși pentru majoritatea oamenilor nu prezintă niciun risc. Un alt scenariu apare dacă infecția este cauzată de o tulpină cu risc ridicat, care poate provoca cancer de uter, vulve, vagin, gură/gât, penis și anus. În majoritatea cazurilor sistemul imunitar acționează de la sine și îl elimină. Dacă nu, va fi necesar tratamentul corespunzător. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2019, HPV a provocat aproape 620.000 de cazuri de cancer la femei și 70.000 la bărbați.
Virusul Epstein-Barr: provoacă mononucleoză infecțioasă și a fost asociat cu anumite tipuri de cancer, cum ar fi limfomul Burkitt, limfomul imunoblastic, carcinomul nazofaringian și cancerul de stomac (gastric). Se transmite prin salivă și prin sărut.
Virusurile hepatice B și C: cresc riscul de a suferi de ciroză și cancer hepatic.
Poliomavirusul cu celule Merkel: deși nu este clar ce cauzează acest carcinom cutanat, recent s-a descoperit că acest virus joacă un rol. Cu toate acestea, este un virus foarte des întâlnit, iar carcinomul este foarte rar, așa că se înțelege că în dezvoltarea acestui cancer trebuie să intervină alți factori.
Helicobacter pylori: Această bacterie se transmite prin consumul de alimente sau apă contaminată și prin contact direct de la o gură la alta. Este considerată cauza principală a cancerului de stomac, în special a cancerelor din partea inferioară (distală) a stomacului.
Opisthorchis viverrini: bacteria este un vierme plat (fluke) din Asia de Sud-Est care poate provoca colangiocarcinom (cancer al căilor biliare din ficat). Infecția apare prin consumul de pește de apă dulce crud sau insuficient gătit, care conține larve, potrivit 20minutos.es.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu