Badea Cârțan, românul care a plecat pe jos la Roma

Potrivit unui articol scris de Șhtiu.ro, în ianuarie 1896, Badea Cârțan a decis să plece în Italia, la Roma, pentru a vedea Columna lui Traian, dovada originii latine a românilor. Călătoria celebrului cioban a durat 43 de zile, timp în care a parcurs aproximativ 1700 de kilometri.

Se spune că până la destinație, țăranul român a rupt patru perechi de opinci. Când a ajuns la Roma Badea Cârțan s-a culcat, de oboseală, lângă Columna lui Traian. Acesta a fost trezit dimineața de trecători și de oamenii legii, curioși să vadă un bărbat în straie dacice lângă celebrul monument.

Se spune că în momentul când oamenii au văzut un bărbat în straie dacice un italian a exclamat: „un dac a coborât de pe Columnă”. Românul nostru a devenit rapid celebru în Italia pentru aventura sa, fiind invitat de mai toate personalitățile vremii. Badea Cârțan a ajuns chiar să stea de vorbă cu primarul Romei și s-a întâlnit la Vatican cu cardinalul Rampolla.

De-a lungul vieții sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania, Ierusalim și în atâtea locuri prin țară. Dacă alți exploratori celebri și-au dedicat viața expedițiilor din dorința de a descoperi noi teritorii, ori pentru a se îmbogăți, Badea Cârțan a călătorit pentru a vedea cu ochii săi strămoșii poporului român.

Cum a murit Badea Cârțan?

Badea Cârțan a murit în 1911, pe 7 august, la vârsta de 62 de ani. Se pare că într-una din multele sale călătorii, pe când se întorcea de la Bucureşti, ciobanul a fost prins pe crestele Carpaţilor de un viscol puternic și s-a îmbolnăvit la plămâni.

Doamna Lahovary, soţia fostului ministru plenipotenţiar la Roma, care îl cunoştea bine pe Badea Cârțan, i-a oferit acestuia o cameră în castelul său de al Poiana Ţapului. Aici a și murit Badea Cârţan, în mijlocul țării pe care a iubit-o atât de mult.

Badea Cârțan este înhumat la Sinaia. Pe crucea sa stă scris: ”Aci doarme badea Cârţan, visând la întregirea neamului său”. 7 ani mai târziu după decesul ciobanului, în 1918, se înfăptuia România Mare, visul lui Badea Cârțan.

Citește și:

Povestea Vrăjitoarei din Banat, una dintre cele mai cunoscute criminale în serie din istorie

Originea Babei Anujka este învăluită în mister. Unele surse susțin că s-a născut în 1838, în regiunea Banat din România de astăzi, dar viața ei a fost legată de satul sârbesc Vladimirovac, din provincia Voievodina de astăzi. Fiind fiica unui boier bogat, Ana a avut parte de o copilărie liniștită și o educație bună, dar a devenit mizantropă la vârsta de 20 de ani, după ce a fost sedusă de un ofițer austriac care, în cele din urmă, a lăsat-o cu inima frântă și cu o infecție cu sifilis. Și-a găsit refugiu în chimie și a devenit cunoscută ca vindecătoare și „vraci” care, pentru prețul corect, putea face pe oricine să „dispară”.

După ce s-a izolat de lume timp de câțiva ani, Ana di Pištonja s-ar fi căsătorit cu un moșier cu care a avut cinci copii. Din păcate, doar unul dintre ei a ajuns la maturitate. Soțul ei, mult mai în vârstă decât ea, a murit după 20 de ani de căsnicie, iar după moartea lui femeia și-a consolidat faima de Vrăjitoarea din Banat, scrie Weird History Facts. După moartea soțului ei, Anujka a transformat o aripă a casei lor din Vladimirovac într-un laborator de chimie, unde a început să experimenteze diverse amestecuri. Faima ei de vindecătoare a crescut tot mai mult printre oamenii din Banat, dar femeia s-a deprins și cu poțiuni mai controversate.

Otrava salvatoare

Femeia îi ajuta pe soldați să scape de armată dându-le otravă slabă cât să-i facă să să se îmbolnăvească, dar fără a le pune viața în pericol, iar pe soții le scăpa de soții pe care îi urau dându-le așa-numita „apă magică”. Potrivit unui articol de pe Wikipedia despre chimista amatoare, „când i se spunea despre o problemă matrimonială, Anujka își întreba clientul: „Cât de grea este această problemă?”, ceea ce însemna: „Care este masa corporală a victimei?” Apoi, calcula doza de arsenic necesară pentru ca „problema” să treacă fără ca cineva să își dea seama că omul a fost otrăvit.”

Baba Anujka le dădea „apa magică” clienților ei, care erau în majoritate femei, și le făcea instructajul despre cum să o administreze. Victimele, de obicei, mureau după aproximativ opt zile. Se estimează că bătrâna a a fost responsabilă pentru moartea a 150 de persoane. Până în anii 1920, afacerea cu apă magică a Vrăjitoarei din Banat devenise atât de profitabilă, încât aceasta a putut angaja un „agent de vânzări” a cărui singură sarcină era să găsească potențiali clienți și să-i aducă la farmacie. Puțini înțelegeau procesul științific din spatele produsului ei, așa că majoritatea clienților credeau că avea un fel de putere supranaturală care o ajuta să ucidă oamenii în mod magic. Toată această notorietate i-a adus Babei Anujka o mulțime de bani, dar, în mod inevitabil, a atras și mai multă atenție asupra afacerii sale mortale.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News