Banca Centrală Europeană a înregistrat în anul 2023 o pierdere netă fără precedent

Banca Centrală Europeană (BCE) a înregistrat anul trecut o pierdere netă fără precedent, de 1,3 miliarde de euro, în condițiile în care dobânzile din excesul de lichiditate din sistemul financiar au eclipsat veniturile din stocul de obligațiuni.

Banca a rămas cu o pierdere netă, în ciuda eliberării aproape a tuturor provizioanelor sale de risc în valoare de 6,6 miliarde de euro, au arătat joi conturile anuale ale băncii.

”Nu va exista nicio distribuire de profit către băncile centrale naționale din zona euro pentru 2023”, a precizat BCE, adăugând că este ”probabil să înregistreze pierderi în următorii ani”, înainte de a reveni la profituri susținute. Nu a oferit o estimare mai precisă a momentului în care se va întâmpla acest lucru.

Banca a subliniat că pierderea ”nu are niciun impact asupra capacității sale de a conduce o politică monetară eficientă”, menționând despre capital și conturile sale substanțiale de reevaluare că se ridicau împreună la 46 de miliarde de euro la sfârșitul anului 2023.

BCE a cheltuit trilioane de euro pentru a cumpăra obligațiuni începând din 2015, multe dintre ele la randamente zero sau chiar negative. Cu toate acestea, plătește acum o dobândă de 4 % pentru aproape toate rezervele excedentare pe care le-a creat în acest proces. Puțin sub 3,5 trilioane de euro se află în facilitatea sa de depozit.

Acest lucru a însemnat că a plătit dobânzi mult mai mari decât cele pe care le-a primit din activele sale de rezervă valutară, din portofoliile de obligațiuni acumulate prin intermediul portofoliilor de obligațiuni de ”relaxare cantitativă” și din veniturile obținute din împrumutul de bancnote euro, cunoscute sub numele de seignorage.

Estimarea Fondului Monetar Internațional

După cum a recunoscut BCE, mai sunt multe de făcut. Anul trecut, economiștii Fondului Monetar Internațional au estimat că Eurosistemul, care cuprinde BCE și cele 20 de bănci centrale naționale din zona euro, va înregistra pierderi totale de aproximativ 55 de miliarde de euro în 2023 și 2024, în valoare de 0,5% din PIB-ul zonei euro. Chiar și această estimare pare prea optimistă acum.

”Mai mulți factori sugerează că pierderile ar putea depăși cifrele pe care le-am proiectat”, a declarat pentru POLITICO consilierul FMI pentru Europa, Ashok Bhatia, coautor al acelui document.

Rata mai mare a dobânzii de vârf de 4%, în comparație cu 3,5% asumată în document, ar adăuga mecanic aproximativ 18 miliarde de euro la costul total al dobânzilor pe parcursul unui an, a notat el.

”În același timp, decizia BCE de a elimina treptat reinvestirile de obligațiuni ajunse la maturitate mai repede decât am presupus noi cântărește și asupra profitabilității, deoarece sistemul renunță la venitul net pe care l-ar fi obținut prin înlocuirea obligațiunilor vechi cu randament mai scăzut cu obligațiuni noi cu randament mai mare”, a mai precizat Ashok Bhatia.

BCE a declarat că, începând cu luna iulie, va începe să reducă reinvestirea veniturilor obținute din obligațiuni ajunse la scadență în cadrul programului său de combatere a crizei pandemice, cu șase luni mai devreme decât a anunțat anterior.

Din cauza modului în care Eurosistemul pune în aplicare politica monetară și își distribuie profiturile și pierderile, unele bănci centrale naționale vor înregistra pierderi mult mai mari decât BCE, în timp ce altele vor avea profituri mici.

Dintre cele mai mari bănci centrale, Bundesbank din Germania, care își va publica vineri rezultatele anuale, va fi probabil afectată în mod special. Aceasta se așteaptă ca cea mai mare parte a provizioanelor sale actuale pentru riscuri, aproximativ 20 de miliarde de euro, să fi fost eliminate anul trecut, iar restul să dispară în anii următori. Documentul FMI prevedea că Bundesbank nu va plăti niciun profit Berlinului timp de un deceniu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News