Banca Centrală Europeană anunță măsuri mai puțin plăcute pentru bănci

La şedinţa din 8 septembrie, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 1,25%, 1,50% şi, respectiv, 0,75% începând cu data de 14 septembrie 2022, scrie Agerpres.

Pentru a lupta contra inflaţiei, în mai puţin de două luni BCE a majorat de la minus 0,5% la 0,75% dobânda plătită pentru rezervele băncilor care depăşesc cerinţele, în valoare de 4.600 miliarde de euro. Astfel, BCE se confruntă cu dificultăţi legate de dobânzile anuale de zeci de miliarde de euro pentru aceste rezerve, care ameninţă să decimeze capitalul băncilor centrale din ţările unde sunt cea mai mare parte a acestor rezerve, deja Belgia şi Ţările de Jos avertizând asupra pierderilor iminente.

De asemenea, BCE este pusă într-o poziţie dificilă din punct de vedere politic în privința sprijinirii băncilor, într-o perioadă în care inflaţia ridicată afectează gospodăriile.

În special băncile sunt pe cale să facă un profit garantat de pe urma împrumuturilor pe trei ani luate de la BCE deoarece dobânda medie pe care o plătesc la operaţiunile ţintite de refinanţare pe termen lung (TLTRO) este mai scăzută decât ce câştigă depozitând acelaşi nivel de numerar la banca centrală.

Din aceste motive, angajaţii BCE caută modalităţi de a plăti mai puţin, de exemplu să nu plătească dobânzi pentru orice sumă în numerar pe care băncile au împrumutat-o de la banca centrală. De asemenea, BCE ar putea schimba condiţiile pentru împrumuturile TLTRO, deşi ar putea fi afectată credibilitatea viitoarelor programe, susţin sursele.

O altă propunere include remunerarea doar a rezervelor în exces sub sau peste un anumit plafon sau renunţarea la dobânda la rezervele minime.

Un purtător de cuvânt al BCE a refuzat să comenteze informaţiile.

Problema ar urma să fie analizată luna viitoare, posibil la reuniunea din 23 octombrie, când BCE ar urma să majoreze din nou dobânzile.

Banca Naţională a Elveţiei a anunţat joi că va plăti dobânzi la rezerve numai "până la un anumit plafon". 

Citește și:

Economiştii avertizează că o recesiune în zona euro este aproape inevitabilă

Economiştii intervievaţi de Bloomberg estimează că există o probabilitate de 80% pentru două trimestre consecutive de contracţie economică, în creştere faţă de 60% în sondajul precedent. Germania, cea mai mare economie a Europei şi cea mai expusă ţară la reducerea livrărilor de gaze, ar putea să se contracte încă din trimestrul al treilea.

Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc pentru posibilitatea raţionalizării energiei după ce Rusia a redus livrările de gaze spre regiune şi în paralel se luptă cu o inflaţie record şi alte blocaje de aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că aceasta a început să se contracte încă din luna iulie şi există puţine semnale de îmbunătăţire pe termen scurt.

Inflaţia este aşteptată să ajungă la un vârf de 9,6% în ultimele trei luni ale anului, de aproape cinci ori peste obiectivul Băncii Centrale Europene. Respondenţii intervievaţi de Bloomberg cred că inflaţia se va apropia de ţinta BCE de 2% abia în 2024.

Chiar dacă oficialii BCE prognozează că economia zonei euro va stagna doar, dar nu se va contracta, au tras totuşi un semnal de alarmă asupra creşterii economice şi prognozei de inflaţie în regiune. Preşedintele BCE, Christine Lagarde şi colegii săi au justificat majorarea semnificativă a dobânzilor prin hotărârea de a ţine sub control creşterea preţurilor, însă economiştii consideră că timpul a expirat pentru a lua astfel de măsuri.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News