Băncile din zona euro sunt afectate de inflația care s-a accentuat în Europa.
Publicitate
Băncile din zona euro s-ar putea confrunta cu o creştere a creditelor neperformante deoarece majorarea rapidă a inflaţiei şi creşterea dobânzilor afectează veniturile gospodăriilor, în special în rândul statelor mai sărace ale blocului, se arată într-un studiu al Băncii Centrale Europene publicat marţi, transmit Reuters și Agerpres.
În timp ce rata inflaţiei depăşeşte 10%, gospodăriile îşi cheltuiesc economiile, fiind puţine semne de optimism, în special în rândul persoanelor vulnerabile, care sunt disproporţionat afectate de creşterea preţurilor la alimente şi combustibili.
"Impactul simulat asupra calităţii activelor băncilor de la finalului anului trecut este semnificativ, deşi creditele neperformante erau la un nivel scăzut record, dar ne aşteptăm la o creştere în viitor", se arată în raport.
La finalul trimestrului doi din 2022, rata creditelor neperformante se situa la 2,35%, iar în cel mai nefavorabil scenariu ar creşte cu o treime.
Băncile din Italia, Portugalia, Grecia şi Cipru s-ar putea confrunta cu cel mai semnificativ avans al creditelor neperformante, iar cele din Franţa, Irlanda şi Luxemburg nu vor avea probleme atât de grave, apreciază BCE.
Problema vizează în principal gospodăriile cu venituri mai scăzute, deoarece o creştere cu 10% a costului vieţii pentru ele ar duce la o reducere cu 20% a puterii de cumpărare, faţă de o reducere cu doar 5% în cazul gospodăriilor cu venituri medii.
Nu este o problemă de natură sistemică, deoarece familiile cu cele mai scăzute venituri deţin doar 13% din datoria bancară a gospodăriilor din zona euro, 70% fiind deţinută de gospodăriile cu venituri mai ridicate, care nu sunt atât de afectate.
"Deşi vor creşte probabil uşor intrările în incapacitate de plată, riscurile negative la adresa calităţilor activelor băncilor sporesc, în special în ţările vulnerabile", avertizează BCE.
Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni, 479,9 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 72 de luni, la un randament mediu de 8,31% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).
Valoarea nominală a emisiunii a fost de 400 de milioane de lei, iar băncile au subscris 557,9 milioane de lei, scrie Agerpres. Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă 60 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.
Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna noiembrie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,2 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.
Suma totală, de 4,785 de miliarde de lei, este cu 920 de milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în octombrie, de 3,865 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Citește articolul integral AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu