Băncile renunţă la dolari. Investitorii îngrijoraţi, decizie
Achiziţiile de aur ale băncilor centrale, în frunte cu băncile centrale din Rusia şi China, au atins în primul trimestru cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani pe măsură ce ţările încearcă să îşi diversifice activele dincolo de dolari americani.
Consiliul mondial al aurului (WGC) a publicat joi un raport potrivit căruia achiziţiile strategice de aur ale băncilor centrale au făcut ca cererea mondială de aur să crească cu şapte procente în primul trimestru până la 1.053,3 tone. În primele trei luni ale acestui an băncile centrale au achiziţionat o cantitate de 145,5 tone de aur, cu 68% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Aceasta după ce pe parcursul anului 2018, băncile centrale au achiziţionat 651,5 tone de aur, cea mai mare cantitate de după 1967.
"Am văzut o continuare a cererii puternice venită din partea băncilor centrale. Ne aşteptăm la un nou an bun în ceea ce priveşte achiziţiile băncilor centrale, dar voi fi plăcut surprins dacă se vor ridica la nivelul din 2018", a declarat directorul de studii de piaţă de la WGC, Alistair Hewitt.
Potrivit Consiliului mondial al aurului, pe lângă cumpărători obişnuiţi precum băncile centrale din Kazahstan şi Turcia, în primul trimestru al acestui an Ecuadorul a decis să îşi majoreze rezervele de aur pentru prima dată după 2014 iar Qatarul şi Columbia au făcut şi ele achiziţii semnificative în primul trimestru. Lista cumpărătorilor de aur este dominată de ţări care încearcă să îşi reducă dependenţa de dolari şi cel mai frecvent sunt state cu o pondere mai mică a aurului în rezerve decât în cazul ţărilor din Europa Occidentală.
Investitorii îngrijoraţi
Tot în primul trimestru, investitorii îngrijoraţi de incertitudinea economică şi politică precum şi de perspectivele unei majorări lente a dobânzilor s-au reorientat spre aur astfel că fondurile de tip exchange-traded funds au adăugat o cantitate de 40,3 tone de aur la deţinerile lor în primele trei luni ale anului, cu 49% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut. În mod tradiţional, aurul este considerat o investiţie sigură în perioade de turbulenţe politice sau economice.
Consumul de aur pentru bijuterii a crescut cu un procent până la 530,3 tone în primul trimestru, graţie în special creşterii cererii venite din India, care a contracarat o uşoară scădere a cererii chineze. În schimb, cererea de aur venită din partea investitorilor în lingouri şi monede a scăzut cu un procent, până la 257,8 tone, în timp ce cererea de aur venită din partea utilizatorilor industriali a scăzut cu 3%, până la 79,3 tone.
Pe partea ofertei de aur, aceasta a rămas practic neschimbată în primul trimestru la 1.150 de tone. Consiliul mondial al aurului şi-a revizuit însă estimările cu privire la contribuţia minerilor "artizanali". Acest sector ar fi responsabil pentru 15-20% din producţia mondială de minereu de aur. În ţări precum Zimbabwe minerii "artizanali" sunt responsabili pentru mai mult de jumătate din producţia de aur şi sunt o parte vitală a economiei. Însă, potrivit noilor reguli ale London Bullion Market Association, aceşti mineri vor avea dificultăţi în a-şi vinde aurul în mod legal deoarece producţia lor este realizată în afara oricăror norme de siguranţă sau de mediu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
