EXCLUSIV  Banii economisiți de Guvern dacă bugetarii ar folosi mai mult inteligența artificială. Soluțiile prezentate la summitul Aspen – GMF Bucharest Forum

Un nou raport lansat de Google România subliniază potențialul economic al acestei tehnologii, arătând că inteligența artificială generativă ar putea aduce beneficii semnificative economiei României, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Cezara Panait, Head of Government Affairs & Public Policy la Google România și Moldova, a precizat: „În luna mai, am comandat un studiu privind impactul potențial al inteligenței artificiale generative asupra economiei. Rezultatele au arătat că România ar putea beneficia de până la 16 miliarde de euro în următorii 10 ani, dacă ar valorifica potențialul acestei tehnologii. Acest lucru ar reprezenta 5% din PIB-ul României.”

Deși sectorul privat a fost adesea văzut ca pionierul inovației tehnologice, este clar că sectorul public joacă un rol esențial în succesul acestor inițiative. „Ne dăm seama, însă, că sectorul public are un rol extrem de important. Observăm multă inovație venind din partea sectorului privat, a afacerilor mici, IMM-urilor, în special în domeniul tehnologic. Suntem curioși să vedem cum va reuși sectorul public să valorifice acest potențial.” a continuat Panait.

Un raport dedicat sectorului public arată că acesta ar putea beneficia de 660 de milioane de euro prin adoptarea inteligenței artificiale generative. Aceste fonduri ar putea fi direcționate pentru a îmbunătăți eficiența serviciilor publice, cum ar fi accesul la date, plata taxelor și accesul la servicii medicale. În acest sens, Panait subliniază: „Conform raportului, 69% dintre angajații din administrația publică și-ar putea spori productivitatea cu ajutorul inteligenței artificiale generative. Cred că rezultatele sunt elocvente.”

Această transformare digitală are, de asemenea, un impact major asupra angajaților din sectorul public. Deși există preocupări legate de pierderea locurilor de muncă, Panait adaugă că majoritatea locurilor de muncă nu vor fi afectate, ci doar îmbunătățite. „Doar un număr mic de locuri de muncă necesită o remodelare pentru a vedea cum poate AI să le facă mai utile. Restul locurilor de muncă vor rămâne neschimbate, deoarece implică interacțiuni umane esențiale”, a mai declarat Panait.

La nivel european, adoptarea AI întâmpină mai multe provocări, în special în ceea ce privește competiția globală și infrastructura tehnologică. Caspar Schauseil, Managing Director al Digital Hub în cadrul Knauf Group, a subliniat decalajul față de Statele Unite: „Între 45%-70% dintre companiile europene rămân în urmă în adoptarea inteligenței artificiale, comparativ cu SUA.”

Această întârziere poate afecta competitivitatea Europei în viitorul apropiat, iar Schauseil avertizează că, în loc să ne concentrăm pe a ajunge lideri de piață, ar trebui să recuperăm rapid acest decalaj: „Trebuie să reconsiderăm atitudinea noastră față de asumarea riscurilor antreprenoriale. Suntem prea reticenți în a ne asuma riscuri.” Schauseil subliniază, de asemenea, importanța securității energetice, având în vedere consumul ridicat de energie al AI: „Este nevoie de foarte multă energie pentru a construi modelele de bază ale inteligenței artificiale.”

Antonella Valmorbida, Secretar General al Asociației Europene pentru Democrație Locală (ALDA), a subliniat importanța digitalizării și a unui mediu antreprenorial favorabil pentru dezvoltarea comunităților locale. „Ceea ce observ frecvent este că antreprenorii au nevoie de un cadru guvernamental performant și de o implicare civică activă. Antreprenoriatul poate prospera doar într-un mediu sigur, care combate corupția și nu îi împiedică pe antreprenori să își dezvolte afacerile.”

În plus, Valmorbida a evidențiat decalajele digitale și tehnologice care există în comunitățile mai mici din Europa. „Observăm că încă există un decalaj semnificativ: mai mult de 50% din populația Uniunii Europene are doar abilități tehnologice minime.” Astfel, este necesar ca inițiativele de digitalizare să includă toate comunitățile, nu doar capitalele europene, pentru a asigura un progres uniform.

Pe plan local, Marius-Viorel Poșa, subsecretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, a subliniat că una dintre cele mai mari temeri legate de AI este potențiala pierdere a locurilor de muncă. Cu toate acestea, Poșa vede AI ca pe o oportunitate, nu ca pe o amenințare: „Trebuie să sprijinim oamenii astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. Toată lumea trebuie să își actualizeze abilitățile în funcție de noile oportunități de pe piață.”

Conform viziunii sale, colaborarea dintre sectorul public și privat este esențială pentru o tranziție eficientă către o economie digitală: „Nu mai vedem sectorul public și privat ca două tabere opuse, ci ca o singură echipă cu viziuni poate diferite.”

Declarațiile din dezbatere

Cezara Panait, Head of Government Affairs & Public Policy, Google România și Moldova/ Aspen Alumna

„În luna mai, am comandat un studiu privind impactul potențial al inteligenței artificiale generative asupra economiei. Rezultatele au arătat că România ar putea beneficia de până la 16 miliarde de euro în următorii 10 ani, dacă ar valorifica potențialul acestei tehnologii. Acest lucru ar reprezenta 5% din PIB-ul României. Ne dăm seama, însă, că sectorul public are un rol extrem de important. Observăm multă inovație venind din partea sectorului privat, a afacerilor mici, IMM-urilor, în special în domeniul tehnologic. Suntem curioși să vedem cum va reuși sectorul public să valorifice acest potențial. Noul raport pe care l-am lansat astăzi, dedicat sectorului public, indică un potențial de 660 de milioane de euro, de care sectorul public ar putea beneficia prin adoptarea inteligenței artificiale generative. Aceasta ar îmbunătăți fluxul de lucru al cetățenilor atunci când au nevoie de acces la date publice, când își plătesc taxele sau când au nevoie de servicii medicale. Conform raportului, 69% dintre angajații din administrația publică și-ar putea spori productivitatea cu ajutorul inteligenței artificiale generative. Cred că rezultatele sunt elocvente. Doar un număr mic de locuri de muncă necesită o remodelare pentru a vedea cum poate AI să le facă mai utile. Restul locurilor de muncă vor rămâne neschimbate, deoarece implică interacțiuni umane esențiale. În concluzie, cred că raportul arată clar că sectorul public din România are un mare potențial de evoluție dacă va reuși să își crească productivitatea și să creeze o infrastructură solidă, mai ales în ceea ce privește serviciile publice digitale. Aceasta ar contribui, în mod special, la îmbunătățirea stării de bine a cetățenilor.”

Caspar Schauseil, Managing Director, Digital Hub, Knauf Group

„Între 45%-70% dintre companiile europene rămân în urmă în adoptarea inteligenței artificiale, comparativ cu SUA, în funcție de sursa de referință. În plus, ecosistemul european alocă doar o fracțiune din capitalul dedicat acestor tehnologii față de Statele Unite. Așadar, putem spune că suntem deja în întârziere. Inteligența artificială este deja prezentă de mult timp. Nu vorbim doar despre ChatGPT, care a democratizat accesul la inteligența artificială pe telefoanele noastre. AI este utilizată de peste un deceniu în diverse contexte antreprenoriale. Când am început să lucrez la Amazon, în 2011, compania experimenta deja cu algoritmi de machine learning de peste cinci ani. În ceea ce privește competitivitatea în Europa, este necesar să ne concentrăm asupra recuperării decalajului, nu asupra lideratului. Trebuie să reconsiderăm atitudinea noastră față de asumarea riscurilor antreprenoriale. Suntem prea reticenți în a ne asuma riscuri. Îndemn corporațiile să nu se limiteze doar la experimentarea cu AI, ci să își motiveze forța de muncă să integreze AI în activitățile zilnice. Trebuie să ne gândim la modurile în care putem orienta economia europeană către un ecosistem care să promoveze aceste tehnologii și să atragă capital în această direcție. În final, trebuie să discutăm și despre securitatea energetică. Este nevoie de foarte multă energie pentru a construi modelele de bază ale inteligenței artificiale. Trebuie să ne asigurăm că avem infrastructura necesară pentru a susține independența energetică a Europei și în acest domeniu.”

Antonella Valmorbida, Secretar General, Asociația Europeană pentru Democrație Locală (ALDA)

„ALDA colaborează cu comunități locale. Ceea ce observ frecvent este că antreprenorii au nevoie de un cadru guvernamental performant și de o implicare civică activă. Antreprenoriatul poate prospera doar într-un mediu sigur, care combate corupția și nu îi împiedică pe antreprenori să își dezvolte afacerile. Este nevoie de un mediu care să încurajeze antreprenoriatul. Când o societate civilă este activă, iar oamenii au grijă de comunitățile lor și se gândesc la binele comun, antreprenoriatul are un cadru favorabil de dezvoltare. Din acest punct de vedere, digitalizarea reprezintă o provocare majoră, iar inteligența artificială este un nou front de lucru. Observăm că încă există un decalaj semnificativ: mai mult de 50% din populația Uniunii Europene are doar abilități tehnologice minime. În același timp, doar 17% dintre companiile din UE au adoptat tehnologii AI. În privința conectivității, 50% din teritoriul UE este încă deficitar în tehnologia 5G, iar unele comunități rurale sunt complet deconectate. Este esențial să ne concentrăm și asupra acestor comunități mai mici, deoarece nu toți cetățenii trăiesc în capitale europene. Comunitățile au nevoie de acces la cunoștințe și tehnologie.”

Marius-Viorel Poșa, Subsecretar de Stat, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, România

„Ideea principală din toate discuțiile pe care le-am avut cu reprezentanți ai industriei și ai serviciilor publice este că toată lumea ajunge la aceeași întrebare - ne va înlocui inteligența artificială locurile de muncă? Așa cum știm, vor exista locuri de muncă care în 10 ani de acum nu vor mai exista. Trebuie să sprijinim oamenii astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. Toată lumea trebuie să își actualizeze abilitățile în funcție de noile oportunități de pe piață. Nu cred că AI este o amenințare pentru locurile de muncă, ci doar în percepția noastră. Dacă nu vom avea curajul să facem pasul spre viitor, acesta ne va surprinde nepregătiți. Este nevoie de reguli clare și puternice, pe care toți actorii să le înțeleagă. În ministerul nostru, angajații discută zilnic cu reprezentanți ai sectorului privat pentru a identifica soluțiile care funcționează cel mai bine pentru ambele părți. Nu mai vedem sectorul public și privat ca două tabere opuse, ci ca o singură echipă cu viziuni poate diferite.”

Puteți urmări întreaga dezbatere aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News