Barometru de încredere Edelman: Prăpastie între elita informată și restul populației

 “Barometrul de Încredere Edelman este un instrument de cercetare cu care operează absolut toţi comunicatorii din lume care fac analize şi recomandări strategice propriilor clienţi.  La începutul fiecărui an, Edelman ne face atenţi la ceea contează pentru omul obişnuit în relaţia cu brand-urile şi mediul de afaceri.

Barometrul de anul acesta ne explică cu cifre şi cu date concrete de ce lumea în care trăim astăzi a regăsit în mod îngrijorător apetitul pentru isme – populism, naţionalism, protecţionism, tradiţionalism. Asistăm la o polarizare periculoasă a gradului de încredere între publicul informat şi oamenii simpli. Dacă este ceva la care să lucrăm împreună, noi, comunicatorii, şi mediul de business, este refacerea încrederii în viitor în rândul celor cu venituri mici. Democraţia trebuie din nou umplută de conţinut relevant iar oamenilor trebuie să li se redea speranţa că dacă muncesc au şanse egale de reuşită, indiferent de unde au plecat. Mediul de business şi brand-urile sunt aşteptate în 2016 să creeze mai multă egalitate prin redistribuirea profiturilor către comunităţile unde lucrează. Pentru aceasta, sarcina noatră, a comunicatorilor, este de a facilita dialogul dintre comunităţi şi business-urile responsabile”, a declarat Corina Vinţan, CEO Links Associates: 

Barometrul de Încredere Edelman 2016:

S-a creat o prăpastie între elita informată şi restul populaţiei

În 2016, Barometrul Edelman al Încrederii  (2016 Edelman Trust Barometer) a revelat cea mai mare adâncire a încrederii între publicul informat şi restul populaţiei (12 procente), diferenţa fiind dată în special de inegalitatea venitului şi aşteptările diferite de la viitor. În timp ce nivelurile de încredere ale publicurilor informate sunt cele mai mari în ultimii 16 ani, încrederea în rândul restului populaţiei globale este sub 50 de procente în peste 60% din ţările chestionate, ceea ce o apropie de nivelurile atinse în timpul Marii Recensiuni. Dacă înainte această diferenţă era sub 10%, în prezent a crescut la 12% în mai mult de jumătate din ţările analizate. Statele Unite înregistrează cea mai accelerată diviziune cu aproape 20 de procente, urmată de UK (17 procente), Franţa (16 procente) şi India (16 procente).

“Inegalitatea încrederii în lume este evidentă acum”, a declarat Richard Edelman, preşedinte şi CEO al Edelman.

“Acest fapt atrage o serie de posibile consecinţe, printre care şi ascensiunea politicienilor populişti, rezerva în faţa inovaţiei şi asaltul protecţionismului şi naţionalismului“, a continuat acesta.

Această diferenţă majoră este direct legată de inegalitatea venitului. Scindarea încrederii între cei cu venituri mari şi cei cu venituri modeste este prezentă în aproape două treimi dintre ţări, fruntaşele fiind Statele Unite (31 procente), Franţa (29 procente) şi Brazilia (26 procente). În ceea ce priveşte cealaltă variabilă a încrederii – speranţa în viitor – în mai mult de două treimi din ţările analizate, sub 50% dintre respondenţi cred că o vor duce mai bine în următorii cinci ani.  

Ca şi în 2015, Barometrul a arătat că oamenii sunt mai încrezători în “cineva ca ei” sau într-un angajat, aceştia fiind mai de încredere decât un CEO sau un oficial.  Când utilizează reţelele de socializare, cei intervievaţi spun că sursele de încredere sunt familia şi prietenii (78 de procente) şi mai puţin un CEO (49 de procente).  

“Trebuie să ieşim din iluzia că masele urmează elitele”, a spus Edelman. “Această iluzie a fost întreţinută de ideea că publicurile informate au acces la o informaţie superioară, interesele lor sunt interconectate şi că a face parte din elită este ceva accesibil tuturor celor care se străduiesc îndeajuns. Din păcate, democratizarea informaţiei, cuplată cu demascarea lăcomiei şi a indecenţei, pe fondul creşterii inegalităţii de venit au distrus această iluzie. Încrederea oamenilor de rând nu mai poate fi luată ca atare”.  

Mediul de afaceri, mai credibil decât guvernarea și ONG-urile

În ciuda scepticismului populaţiei  în ceea ce priveşte mediul de afaceri, acesta are totuşi cea mai mare oportunitate în a reface golul de încredere. Per total, respondenţii văd mediul de afaceri (61 procente) drept instituţia cea mai credibilă pentru a ţine pasul cu schimbarea continuă, în comparaţie cu încrederea în guverne (41 procente) şi ONG-uri (55 procente). Mediul de afaceri este semnificativ mai de încredere decât guvernul în 21 din cele 28 de ţări, cu diferenţe accentuate în Africa de Sud (44 de procente), Mexic (44 procente) şi Statele Unite (12 procente). Mai mult, un procent decisiv – 80% - crede că mediul de afaceri poate în aceeaşi măsură să facă profit şi să îmbunătăţească în acelaşi timp starea economică şi socială a comunităţilor în care lucrează.

La nivel global, mediul de business a înregistrat cea mai mare creştere a încrederii (5 puncte pentru a ajunge la 53%) dintre cele patru instituţii studiate (guvern, mediul de afaceri, ONG-uri şi media), continuând să reducă distanţa comparativ cu încrederea în ONG-uri (55 procente).  Acest fapt a fost ajutat şi de continua însănătoşire a sectorului serviciilor financiare (51 procente) care a cunoscut o creştere a încrederii cu opt puncte, mai mult decât orice alt sector. Pentru al şaisprezecelea an consecutiv, tehnologia (74 procente) rămâne cea mai de încredere industrie. 

Publicul răspunde pozitiv la acei manageri care încearcă să ducă la bun sfârşit dubla misiune de a face profit şi de a aduce beneficii sociale, ceea ce a dus la o creştere substanţială a încrederii în CEO în ultimii cinci ani până la 48%. Însă aceştia vor avea nevoie de ajutorul propriilor angajaţi ale căror cote de încredere de 52% sunt în creştere. Aşa cum am arătat, respondenţii tind să aibă mai multă încredere într-un angajat decât într-un CEO în special privind informaţiile despre relaţia cu angajaţii (48% vs. 19% încredere) şi informaţiile privind practicile de business şi crizele (30% vs. 27% încredere).  

“Mediul de business poate fi parte a unei soluţii mai largi pentru că este apolitic, rapid şi îşi monitorizează evoluţia”, a explicat Kathryn Beiser, global practice chair pentru Edelman Corporate Practice. „Leadership-ul unui CEO trebuie să aibă susţinerea angajaţilor şi a consumatorilor. Liderii din mediul de afaceri trebuie să renunţe la obiectivele pe termen scurt. Noile modele de CEO iau atitudine implicându-se activ în problemele sociale şi acordă o atenţie particulară bunului mers al comunităţii. Decidenţii şi publicul larg aşteaptă ca mediul de afaceri să fie dedicat în mod constant redirecţionării profiturilor şi să intervină în problematici importante care implică educaţia, sănătatea şi mediul”.  

Alte rezultate ale Barometrului de încredere Edelman pentru anul 2016:

• Respondenţii vor să vadă o schimbare în strategia CEO-ului de la atenţia pe rezultate pe termen scurt şi lobby, la preocuparea pentru crearea de locuri de muncă (49 procente) şi impact pozitiv pe termen lung (57 procente). Aceştia îşi doresc ca liderii din business să fie mai prezenţi în dezbaterile despre inegalitatea veniturilor şi politicile publice (80 procente). 
• Guvernul rămâne cea mai puţin credibilă instituţie pentru al cincilea an consecutiv, în ciuda unei creşteri de un punct (42 procente încredere la nivel global).
• Încrederea în ONG-uri a crescut în 81% din ţări cu cele mai spectaculoase creşteri în China (17 procente) şi Mexic (11 procente).
• În rândul publicului informat, mass media au înregistrat o schimbare impresionantă a gradului de încredere în 20 din 28 de ţările analizate. Cele mai multe puncte câştigate le-au avut Statele Unite (16 puncte), Canada (14 puncte), UK (14 puncte) şi Hong Kong (12 puncte).
• La nivel global, afacerile de familie rămân cele mai credibile (66 procente) urmate de companiile listate la bursă (52 procente) şi cele de stat (46 procente).
• Companiile care au sediile în pieţele dezvoltate sunt în continuare mai de încredere decât cele aflate în pieţe în curs de dezvoltare. Canada, Suedia şi Elveţia, toate având un nivel de încredere de 66%, sunt pieţele cele mai credibile, urmate de Germania (64 procente).
• Este al cincilea an consecutiv când motoarele de căutare (63 procente) şi mass media tradiţională (58 procente) rămân cele mai de încredere surse pentru ştiri şi informaţii de interes general. Media online a crescut cu opt puncte ajungând la o încredere de 53%, devenind astfel a treia sursă de informaţii ca nivel de încredere. Aceasta este urmată de media tip blog şi website (care au urcat cu trei puncte ajungând la 46% încredere) şi social media (44% încredere).  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News