Dezastru pentru PDL: Băsescu a rămas fără moguli. Oricât s-ar amăgi pedeliștii, care se agață de pretinsa lor ideologie de dreapta ca bețivul de pahar, să nu cadă, partidele se bazează încă pe lideri ca să câștige voturi. Prima locomotivă electorală a PD a fost Roman, un fel de Iliescu mai tânăr. Un prim secretar care vorbea trei limbi străine și mergea la sală, să tragă de fiare. El oferea speranța că se poate și cu pensia în cutia poștală și cu planul FMI depășit la toți indicatorii. Băsescu, al doilea lider al PD, a câștigat pe seama frustrărilor și nemulțumirilor publicului. A promis țepe, mulți spun că le-a și dat.
A adus PDL la guvernare, în 2008, și a reconfirmat în 2009, bazându-se pe resentimentul popular față de marii îmbogățiți. Nu a avut decât să se plaseze în opoziție cu cei trei moguli de serviciu. Patriciu îi oferea posibilitatea să neutralizeze PNL. Voiculescu scotea din joc PSD, cu care era aliat, iar Vântu i-a dat posibilitatea să-l facă de porc pe Geoană. Unde mai pui că se decredibilizau și principalele medii de informare private. Poți să te și miri de ce a luat așa de puțin, cu toate aceste condiții favorabile.
Situația se schimbă pe zi ce trece. Patriciu s-a aliniat Puterii (vezi Codul Muncii, sau disputele cu Antonescu). Nu-l mai crede nimeni, chiar dacă o să mai iasă la înaintare, în prag de alegeri, cum a făcut cu celebra casetă de la Ploiești. Voiculescu s-a dat la o parte. Congresul de duminică, fără liderul fondator, a propulsat în funcția de președinte executiv un fost pedelist. Cazul Vântu e complicat, dar, simplu spus, nici acest mogul nu mai poate fi folosit ca argument în alegeri.
Când 80 la sută cred că lucrurile merg rău și 67 la sută votează anti-Putere, orice faci se întoarce împotriva ta: dacă acționezi, lumea va găsi motivații ascunse, dacă nu, va spune că habar n-ai. Dincolo de echilibristica electorală (vot în plic sau în găleată, concentrarea pe primării sau consilii deja câștigate etc) care ar fi mesajul de luptă? Care sunt dușmanii pe care să-i compromită înainte de alegeri?
Arestările unor lideri politici nu prea mai sunt credibile. Scandalul ”Costea” și apoi ”Firul roșu”, lansate în anul electoral 2000, n-au putut salva CDR. Pornind de la premisa că nu toți politicienii sunt severini, ne așteptăm ca liderii opoziției să reziste, iar atacurile la membrii de partid obișnuiți nu mai produc emoție decât în rândul unor propagandiști ca Andreea Vass sau „nu știu cum” Tălmăcean. Totuși, alt argument care să arate ce răi sunt adversarii politici nu există, deci o ipoteză ar fi că se vor înteți arestările preventive printre politicienii USL. E greu, însă, să-i forțezi pe procurori să acționeze, pe măsură ce se apropie schimbarea de regim și capătă consistență acuzațiile de abuz în serviciu.
Liderii sindicali au o imagine atât de proastă încât arestarea lor ar putea să mai aducă voturi. Ce te faci că aștia de acum sunt deja controlați de putere, oricare ar fi ea, iar arestările ar putea deschide calea spre vârful sindicatelor unor lideri curați, care să pună probleme și în stradă, nu doar la televizor?
Importantă ar fi și discreditarea presei, prin umflarea unor jurnaliști. Asta i-ar da argumentul: uite cine mă critică! Atenție, din nou, la cifrele din sondaje. Presa nu e utilizată, astăzi, de public, fiindcă ar fi mai presus de orice bănuieli, ci fiindcă exprimă critici la adresa Puterii. Chiar dacă imaginea jurnaliștilor s-a cam alterat, oamenii tot vor folosi presa care rezonează cu opiniile lor. Cam greu să arestezi milioane de contestatari.
Ultima soluție ar fi arestarea unor afaceriști care lucrează cu statul. Asta ar da oarecare satisfacție electoratului și o imagine mai bună autorităților. Ce te faci că, astfel, ar cădea și oameni din activul de bază și sponsori ai campaniei electorale din 2012? Probabil, va fi un aranjament, bazat pe voluntariat: accepți să stai 29 de zile în arest, pentru un șmen al uneia din firmele tale, ca să avem ce arăta oamenilor, primești bani publici pe firma soacrei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News