Băsescu, la BBC în 2005, de acord ca majoritatea să aibă președinția Parlamentului

Președintele revocat din funcție, Traian Băsescu, declara, în 2005, jurnaliștilor de la BBC și celor de la Adevărul, că ”din punct de vedere al logicii politice este normal ca majoritatea să aibă preşedinţia celor două Camere”, minimalizând, totodată” deciziile Curții Constituționale”, în totală contradicție cu ceea ce președintele demis și membrii PDL contestă la momentul actual, dezvăluie Jurnalul Național.

După ce Vasile Blaga și Roberta Anastase au contestat revocarea lor de la conducerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, Curtea Constituţională (CCR) va discuta, marți, sesizările celor doi democrat-liberali, chiar dacă hotărârile Parlamentului referitoare la cele două schimbări de la nivelul conducerii celor două Camere au fost publicate în Monitorul Oficial după ordonanţa de urgenţă a Guvernului care elimina dreptul Curţii de a se pronunţa pe deciziile luate de forul legislativ.

În pofida faptului că, decizia celor de la USL de a-i schimba pe președinții celor două Camere este puternic criticată de Traian Băsescu, președintele demis explica, pe 6 ianuarie 2005, jurnaliștilor de la ziarul Adevărul, necesitatea alegerilor anticipate în condițiile în care Guvernul Tăriceanu nu avea o majoritate solidă în Parlament. "Şi acum sunt un susţinător al alegerilor anticipate, pentru că Guvernul este într-o situaţie foarte dificilă. Chiar dacă atunci când aveam obligaţia constituţională să negociez cu partidele pentru realizarea unei majorităţi, am făcut-o, aducând şi PUR, este extrem de dificil pentru primul-ministru să aibă în structura Guvernului un partid care a fost aliatul PSD în campanie şi care acum revendică prefecturi. E foarte dificil pentru Călin Popescu-Tăriceanu să explice şi electoratului, şi celor două partide din Alianţă cum poţi să pui un prefect de la un partid care, în campanie, ţi-a fost extrem de ostil. Sau cum poţi să pui un prefect de la un partid care a susţinut desemnarea lui Nicolae Văcaroiu şi a lui Adrian Năstase ca preşedinţi ai Camerelor. PUR, în primul rând, trebuie să corecteze această eroare ca să devină credibil”. "Adică?”, întreabă reporterul. "Să declanşăm proceduri parlamentare pentru schimbarea celor doi preşedinţi ai Camerei, dacă vrea să fie un aliat loial al Alianţei. Sigur, a fost foarte important să trecem Guvernul, dar cred că dl. Tăriceanu va trebui să discute foarte serios în continuare colaborarea, pentru a o duce la un nivel de colaborare fair play între partidele care alcătuiesc Alianţa”, a explicat Băsescu.

Ulterior, pe 26 octombrie 2005, şeful statului dădea la Londra un interviu pentru BBC, în care reporterul îl întreabă dacă a renunţat la ideea alegerilor anticipate. "Aşa cum am declarat-o încă acum o lună şi jumătate momentul optim s-a pierdut. Eu am vorbit de necesitatea alegerilor anticipate la două săptămâni după ce deveneam preşedintele României. Ce s-a întâmplat în Parlament a confirmat că echilibrul din parlament este de natură să blocheze foarte mult activitatea”, a răspuns Băsescu. "Dar ţineţi în continuare la schimbarea preşedinţilor celor două Camere?”, continuă reporterul BBC. "Este o decizie deja luată. E prevăzută în regulament. Deci nu mai are nici o relevanţă la ce ţin sau la ce nu ţin eu. Posibilitatea schimbării preşedinţilor celor două Camere a fost statuată în regulamentul celor două camere. Sigur că da, din punct de vedere al logicii politice este normal ca majoritatea să aibă preşedinţia celor două Camere. Unii spun, nu se poate, Constituţia spune mandat de patru ani. Sigur Constituţia spune mandat de patru ani pentru preşedinţii celor două camere, la fel cum spune că şi mandatul preşedintelui României este de cinci ani. Dar, aşa cum pentru preşedintele României există procedură de întrerupere a mandatului sau prin voinţa electoratului, a poporului, prin referendum, şi pentru preşedinţii celor două Camere trebuie să existe procedură de revocare. Ei ar fi singurii care, afirmă ei, sunt de neschimbat în ţara asta”, a declarat Băsescu.

Referitor, însă, la deciziile Curții Constituționale, Traian Băsescu, avea atunci o altă părere. După ce Guvernul îşi asumase răspunderea pe un pachet legislativ privind justiţia şi proprietatea promovat de Monica Macovei şi care fusese contestat la Curtea Constituţională, şeful statului a fost întrebat ce se va întâmpla dacă judecătorii CCR vor respinge pachetul legislativ. "Oricum, în momentul de faţă, fiind la stadiul la care nici o decizie nu este luată în interiorul Alianţei, avem obligaţia să împingem lucrurile, în orice condiţii, până la raportul de ţară, indiferent care va fi poziţia Curţii Constituţionale”, a răspuns Băsescu.

Pachetul legislativ a fost respins de Curtea Constituţională, iar fostul ministru al Justiţiei, pedelista Monica Macovei, cea care acum acuză USL că "atacă frontal ordinea de drept” şi "acaparează ilegal Parlamentul”, i-a atacat dur pe judecătorii Curţii. Într-un interviu publicat la 13 iulie 2005 în Revista 22, Macovei acuza magistraţii CCR că fac jocul PSD şI susţinea că "nimic din proiectul de lege nu era neconstituţional”. "Iar ca ministru al Justiţiei, mă aşteptam ca judecătorii să fie mai presus de orice interese personale sau de grup şi să nu răspundă nici unor influenţe. Aşa funcţionează sistemul într-o ţară democratică puternică. Din păcate, Curtea Constituţională ne mai duce un pas înapoi şi ne arată că mai avem până acolo”, a spunea Macovei. Ea adăuga că "deşi conflictul de interese este o regulă în toate ţările civilizate, în România este o regulă ignorată chiar de Curtea Constituţională, care nu ar trebui să fie mai presus de lege”.

Judecătorii de la Curtea Constituţională discută luni, 9 iulie, sesizările PDL privind neconstituţionalitatea modificărilor aduse de către Parlament Legii referendumului şi Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News