Politicienii care fac afirmaţii electorale privind modificarea legislaţiei sau desfiinţarea unor instituţii discreditează România în faţa liderilor Uniunii Europene, a declarat Traian Băsescu în cadrul conferinţei ”România în UE. Cinci ani de la aderare”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România.
"Perioada de criză a marcat şi o oarecare ascensiune a unor partide anti-europene în guvernele europene, ceea ce îmi creează o îngrijoare pe care am exprimat-o de altfel la ultimele Consilii", a precizat Băsescu. Preşedintele a mai vorbit despre perioada premergătoare aderării României la UE, dar şi despre nevoia unui integrări mai mari a statelor membre, astfel încât Uniunea să devină mai competitivă.
Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui:
- Înainte de 2007 am avut doi ani de lupte cu steguleţe. Să comparăm cu ce luptam atunci şi cu ce avem de luptat acum. În 2005-2006 fiecare ministru raporta dacă a schimbat culoarea steguleţului din roşu în galben şi apoi verde, culori care condiţionau intrarea României în UE. Îmi aduc aminte de steguleţele pe mediu, energie sau transporturi.
- UE nu face însă compromisuri cu unele lucruri. România a plătit extrem de scump în interiorul acestul interval, 2007-2012, inconsecvenţele politicienilor: înfiinţarea ANI, desfiinţarea ANI, înfiinţarea DNA, desfiinţarea tentativă a DNA-ului. Politicienii au discreditat România. A fost nevoie de o luptă formidabilă să explici că a fost o greşeală şi că nu sunt politicieni anti-europeni în România. Inconsecvenţa s-a transferat imediat în lipsă de încredere.
- Politicienii care declară că vor schimba legislaţia şi vor desfiinţa instituţii fac rău României şi pun sub semnul întrebării credibilitatea noastră.
- În ultimii doi-trei ani am reuşit să dobândim o credibilitate în creştere ca urmare a consecvenţei. Să nu credem că interesul politicienilor este mai important decât interesul naţional. Perioada de criză a marcat şi o oarecare ascensiune a unor partide anti-europene în guvernele europene, ceea ce îmi creează o îngrijoare pe care am exprimat-o de altfel la ultimele Consilii.
- România avea dreptul să fie în spaţiul Schengen astăzi datorită luptei împotriva corupţiei de la frontiere.
- Prin criză am fost obligaţi la un progres, mai ales în ceea ce priveşte integrarea.
- Cum a fost posibil ca în 1992 la Maastricht să stabilim o uniune monetară fără să punem suportul care să facă moneda unică fiabilă? Întrebarea este pusă de mulţi. Răspunsul aici este simplu. Atât s-a putut atunci din punct de vedere politic cum şi acum, deşi trebuia făcut mai mult pentru integrare, atât s-a putut face.
- În ultima perioadă s-a accentuat cedarea de suveranitate, dar este în continuare insuficientă pentru ca pe viitor să avem o uniune competitivă. Va trebui să acţionăm destul de repede pentru că nu mai este vorba despre un interes naţional ci unul european.
- UE culege “roadele” insuficientei integrări şi nu este capabilă să comande redresarea economică pentru că încă avem politici divergente. Singura soluţie pentru a garanta prosperitatea cetăţenilor noştri şi pentru a garanta că UE este un conducător al politicii globale este o integrare profundă. Soluţia corectă este realizarea Statelor Unite ale Europei.
- Noi nu aruncăm suveranitatea în afara frontierelor casei în care trăim, ci o punem la un loc cu cea a altor state.
- După această criză capitalismul nu mai poate exista în această formă. Noua formă de capitalism va trebui să vizeze realizarea de echilibre în modul în care se distribuie bogăţia.
- În UE există 23 de milioane de şomeri astăzi. Nu poate funcţiona însă nici Europa socială. Soluţia pentru cei 23 de milioane de şomeri este Europa performantă, Europa competitivă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News