”Bătălia” lui Băsescu, câștigată de Rusia
Traian Băsescu a lansat un scenariu personal, un plan B care implică măcar 3 milioane de români. La prima vedere. De fapt, strategia expusă de fostul președinte are riscuri pentru toți românii și implică aliații din Europa sau de peste Ocean. Sper că nu este decât un artificiu retoric, o frază menită să îl mențină în atenția publicului.
Când, în 1989, constatase că i se clatină regimul, și Ceaușescu a bătut apropouri la teritoriul românesc ocupat în urma Pactului Ribentrop-Molotov.
Este drept că Traian Băsescu a dat, pe toată durata mandatelor, o atenție deosebită Moldovei. Majoritatea criticilor săi au spus că o face pentru voturile moldovenilor. Cert este că apropierea de românii din stânga Prutului a însemnat mult pentru aceștia. Și pentru sentimentul național, în țară.
Însă, ideea ca republica Moldova să renunțe la Transnistria, pentru a se putea uni cu România, ar putea da câștig de cauză Rusiei.
România n-a dus-o bine după ce a fost ocupată de ruși. Succesele, câte au fost, în istoria modernă, au fost girate de Occident: Mica Unire, după Războiul Crimeei, Marea Unire, după lupta de partea Antantei, și după campania din Ungaria, împotriva sovietelor.
Prăbușirea Imperiului Răului, cum l-a numit Reagan, ne-a adus pentru prima dată, în situația de a nu avea graniță cu Rusia. Ucraina devenea țara de la frontiera Europei. Dușmănia istorică dintre ucrainieni și ruși ne scotea de pe linia frontului.
Un schimb ipotetic de populație și renunțarea la Transnistria ar permite separatiștilor să ceară, a doua zi, includerea în Federația Rusă. Mică, mică, dar regiunea din stânga Nistrului poate găzdui baze militare și terestre, cât pentru o invazie. Devine un cap de pod, o enclavă care amenință atât Ucraina, înconjurată de ruși din două părți, cât și România, care după unire ar ajunge, să fie despărțită de Rusia printr-un râu. Care, vara, se poate trece cu piciorul.
Înainte de a renunța la Transnistria, Moldova și România trebuie să se asigure că acest teritoriu va fi inclus în Ucraina. Evident, și că aceasta are capacitatea de a-l păstra. Astăzi, când Ucraina are nevoie de tot sprijinul Vestului pentru a-și apăra propriile teritorii, scenariul pare extrem de improbabil.
Tocmai fiindcă nici România, nici Ucraina nu pot ține piept Rusiei, înainte de a lua astfel de decizii, consultarea aliaților și acordul lor sunt obligatorii. Campania, în acest caz, nu se face la televizor, cum se face campania electorală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Lungul drum spre casă, când totul se înfundă în Bușteni, gaura neagră de pe Valea Prahovei de Roxana Neagu
