Bazar Diplomatic la Bruxelles, încă o piatră la temelia relațiilor România - Republica Moldova

Aflat la cea de-a doua ediție, Bazarul Diplomatic s-a desfășurat la Bruxelles, între 8 și 10 decembrie 2023, sub auspiciile Ambasadelor României și Republicii Moldova în Regatul Belgiei, la inițiativa unui grup de experți și asociații românești și moldovene prezente în Belgia.

Bazarul Diplomatic, ca eveniment de prezentare a tradițiilor din România și Republica Moldova, promovează antreprenoriatul în industriile creative și culturale, tradițiile comune, importanța susținerii artizanatului in contextul tranziției energetice și a promovării economiei circulare, a circuitelor scurte in economie, a generării de produse durabile, precum și a conceptului de slow movement, se arată într-un comunicat oficial .

Bazarul Diplomatic a devenit astfel un cadru de evidențiere a cooperării bilaterale între România și Republica Moldova și de promovare a patrimoniului cultural comun, care este parte integrantă a patrimoniului european.

Această a doua ediție a Bazarului diplomatic a constituit și o ocazie de prezentare a politicilor publice la nivel european, dar și a celor naționale, de susținere a industriilor creative și culturale, care reprezintă o ”economie a talentelor” în care sunt antrenate persoane cu pregătire și calificări înalte, precum și cu potențial creativ sporit.

Ediția actuală a fost organizată într-un cadru istoric, în Sala de Marmură a Universității Libere din Bruxelles, unul din principalii parteneri ai evenimentului. Printre obiective s-au numărat promovarea unor produse și mărci consacrate, realizate manual sau semi-industrial și care se identifică cu ingeniozitatea și inventivitatea inginerilor și inventatorilor români și moldoveni. Artiștii și antreprenorii prezenți la Bazarul Diplomatic au prezentat propriile lor alegeri menite integrării unui ritm natural care să respecte timpul de creație, să pună în evidență calitatea materiilor prime și a produsului finit.

Imbold pentru creatori

Domeniile principale au fost legate de industriile creative: arte si piață de artă, arhitectură tradițională și design, meșteșuguri și tradiții populare, modă, film, video și fotografie, muzică, arte vizuale, literatură, publicitate, media. Acestora, li s-au adăugat evenimente de promovare turistică, a produselor ecologice, precum și a industriei aviatice și aerospațiale.

Pe toată durata evenimentului au avut loc dezbateri de evidențiere a programelor pro-active și inovative de susținere a competitivității întreprinderilor mici și mijlocii pe termen lung, în special în domeniul inovării și al industriilor creative, a programelor de sprijinire a turismului, de promovare a polilor de creativitate la nivel european, dar și de către colectivitățile locale.

Evenimentul a stat sub semnul unei discuții ample privind rolul comunicării, al imaginii mediatice, al noilor platforme de comunicare, al instrumentelor jurnalistice și mass-media adaptate prezentării inițiativelor din industriile creative. La panelul Slow Journalism moderat de Mădălina Dobrovolschi au participat Laurent Couderc, Michael Schroeder, Doina Panzari, Anda Vahnovan și Angela Brasoveanu. Acestora li s-au adăugat preocupările din domeniul literaturii (la panelul Slow Reading, moderat de Liubovi Cibotaru, au participat scriitori din Republica Moldova: Ana Vahnovan, Dumitru Crudu, Olga Cucu-Triboi, Maria Pilchin) și artei (panelul Slow Art a reunit artiștii Natalia Plamadeală, Kassimir Savov, Anca Medrea, Cezara Kolsnic, Cristina Breazu-Ursu).Una dintre dezbaterile inaugurale a fost dedicată rolului aviației românești, precum și cercetării in acest domeniu.

Invenții unicat, recunoaștere internațională

Participanții, profesori universitari, cercetători și comandanți de navă au evidențiat contribuția lui Henri Coandă, inventatorul motorului cu reacție folosit astăzi de toate aeronavele lumii. Cercetătorii de la Chișinău au prezentat proiectele lor în domeniul aerospațial și al lansării de sateliți. Dezbaterea s-a încheiat cu o invitație virtuală în cabina de pilotaj pe durata unui zbor de linie, dând posibilitatea de a decela excelența într-un domeniu de înaltă calificare, prin vocea comandatului Emil Dobrovolschi, care a prezentat cartea sa „Dark cockpit”. Turismul cultural s-a regăsit majoritar la standurile Bazarului diplomatic, atât prin proiecte ample, precum Via Transilvanica (invitatul special al evenimentului), dar și prin inițiative de punere in valoare a patrimoniului cultural, istoric, ecologic, al antreprenorilor care dau viață unor locuri prin asumarea lansării și dezvoltării unor afaceri de familie. Astfel, Alin Ușeriu și Anna Szekely, au spus povestea “drumului care unește” - Via Transilvanica. Lor li s-a alăturat asociația românilor din Belgia, Rombel, ambasador al proiectului.

Mulți dintre participanții la Bazarul Diplomatic, care susțin cooperarea bilaterală cu Belgia atât din România, cât și din Republica Moldova au avut ocazia să integreze proiectele lor de dialog municipal și inter-comunal cu unele dintre cele 400 de localități din 10 județe de pe traseul turistic și cultural, care reunește și 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, punând accentul pe valorile de mediu, sociale și de patrimoniu.

De la prima ediție, Bazarul Diplomatic și-a propus să prezinte programe, proiecte și inițiative destinate să genereze noi colaborări între designeri, artiști și meșteșugari din România, R.Moldova și Belgia, dar și în cadru european, în jurul practicilor și proceselor de producție sustenabile, iar participanții sunt invitați să exploreze procesul creativ de la interferența dintre industrial și artizanat, dintre rural și urban, precum și rolul și migrația materialelor și a meșteșugurilor locale în sustenabilitatea socială, economică și de mediu.

Rețea europeană de oameni și idei

Unul din obiectivele majore este de a oferi modele de bună practică și să dezvolte o rețea europeană de oameni și inițiative care împărtășesc un set de valori legat de sustenabilitate, creativitate, inovație și economie circulare. Evenimentul organizat de Ambasadele României și Republicii Moldova în Regatul Belgiei s-a bucurat de prezența ministrului român al agriculturii, domnul Florin-Ionuț Barbu, a mai multor primari și oficialități belgiene, a numeroși ambasadori și diplomați acreditați la Bruxelles, a publicului belgian, a reprezentanților mediului universitar, a asociațiilor românești și moldovene, a instituțiilor europene, oameni de afaceri ș.a.m.d.

În cadrul Bazarului Diplomatic, designeri cunoscuți au prezentat ultimele lor creații, alături de colecții individuale de costum popular, dar și modalități de reutilizare a unor tehnici tradiționale din perspectiva unor proiecte inovatoare. La Fashion Show au participat: Adrian Oianu, Anda Ene cu The Romanian Blouse, Elena Rentea, Varvara Buzila, Saiin & Reabenchi & Vozian, Kasandruta, Sezatoare Bruxelles, Casa Cristea, Femeile de Marti. Aceștia au prezentat piese vestimentare din materiale naturale, cusute prin metode tradiționale ce vor dăinui în timp prin calitate și stil.

De la prima ediție, Bazarul Diplomatic și-a propus să prezinte programe, proiecte și inițiative destinate să genereze noi colaborări între designeri, artiști și meșteșugari din România, R.Moldova și Belgia, dar și în cadru european, în jurul practicilor și proceselor de producție sustenabile, iar participanții sunt invitați să exploreze procesul creativ de la interferența dintre industrial și artizanat, dintre rural și urban, precum și rolul și migrația materialelor și a meșteșugurilor locale în sustenabilitatea socială, economică și de mediu. Unul din obiectivele majore este de a oferi modele de bună practică și să dezvolte o rețea europeană de oameni și inițiative care împărtășesc un set de valori legat de sustenabilitate, creativitate, inovație și economie circulare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News