BCE ar putea fi nevoită să restricţioneze creşterea economică pentru a contracara inflaţia, spune Christine Lagarde

Lagarde a mai spus că 'riscul de recesiune' a crescut dar a adăugat că încetinirea economiei, de una singură, nu va fi suficientă pentru a contracara explozia preţurilor. 'Ne aşteptăm că vom continua să majorăm dobânzile - iar renunţarea la orientarea acomodativă a politicii monetare ar putea să nu fie suficientă', a spus Christine Lagarde la o conferinţă bancară organizată la Frankfurt.

'Dobânzile de referinţă sunt, şi vor rămâne, principalul instrument pentru ajutarea politicii monetare. Dar, în acelaşi timp, trebuie să normalizăm celelalte instrumente din arsenalul nostru pentru a întări impulsul venit din partea dobânzii noastre de politică monetară', a precizat Christine Lagarde.

Începând din luna iulie şi până în prezent, BCE a adoptat o majorare fără precedent a dobânzii de referinţă cu 200 de puncte de bază, pentru a contracara inflaţia, iar o nouă înăsprire a politicii monetare va fi realizată via majorări de dobândă şi reduceri ale portofoliului de obligaţiuni guvernamentale.

Inflaţia în zona euro a atins un nivel record de 10,6% în luna octombrie şi probabil va rămâne la un nivel 'ridicat' timp de mai multe luni, a declarat recent vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos.

'Inflaţia în zona euro este la un nivel mult prea mare. Experienţa istorică sugerează că o recesiune este puţin probabil să conducă la o reducere semnificativă a inflaţiei, cel puţin pe termen scurt', a spus Lagarde.

Investitorii au opinii împărţite cu privire la amploarea majorării de dobândă ce va fi decisă de gardienii euro la şedinţa de politică monetară din 15 decembrie, jumătate mizând pe o majorare de 50 de puncte de bază iar restul pe una de 75 de puncte de bază, şi de asemenea se aşteaptă ca reducerea portofoliului de obligaţiuni, acumulat pe parcursul operaţiunilor de relaxare cantitativă, să înceapă în prima jumătate a lui 2023. 

Vezi și - Inflația a ajuns și la bănci. Ce se întâmplă cu cele din zona euro

Băncile din zona euro s-ar putea confrunta cu o creştere a creditelor neperformante deoarece majorarea rapidă a inflaţiei şi creşterea dobânzilor afectează veniturile gospodăriilor, în special în rândul statelor mai sărace ale blocului, se arată într-un studiu al Băncii Centrale Europene publicat marţi, transmit Reuters și Agerpres.

În timp ce rata inflaţiei depăşeşte 10%, gospodăriile îşi cheltuiesc economiile, fiind puţine semne de optimism, în special în rândul persoanelor vulnerabile, care sunt disproporţionat afectate de creşterea preţurilor la alimente şi combustibili.

"Impactul simulat asupra calităţii activelor băncilor de la finalului anului trecut este semnificativ, deşi creditele neperformante erau la un nivel scăzut record, dar ne aşteptăm la o creştere în viitor", se arată în raport.

Rata creditelor neperformante a depășit 2%

La finalul trimestrului doi din 2022, rata creditelor neperformante se situa la 2,35%, iar în cel mai nefavorabil scenariu ar creşte cu o treime.

Băncile din Italia, Portugalia, Grecia şi Cipru s-ar putea confrunta cu cel mai semnificativ avans al creditelor neperformante, iar cele din Franţa, Irlanda şi Luxemburg nu vor avea probleme atât de grave, apreciază BCE.

Problema vizează în principal gospodăriile cu venituri mai scăzute, deoarece o creştere cu 10% a costului vieţii pentru ele ar duce la o reducere cu 20% a puterii de cumpărare, faţă de o reducere cu doar 5% în cazul gospodăriilor cu venituri medii.

Nu este o problemă de natură sistemică, deoarece familiile cu cele mai scăzute venituri deţin doar 13% din datoria bancară a gospodăriilor din zona euro, 70% fiind deţinută de gospodăriile cu venituri mai ridicate, care nu sunt atât de afectate.

"Deşi vor creşte probabil uşor intrările în incapacitate de plată, riscurile negative la adresa calităţilor activelor băncilor sporesc, în special în ţările vulnerabile", avertizează BCE. Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News