BEC, rezultatele parțiale ale alegerilor din 9 iunie. PSD-ul, conduce la ”locale”, alianța PSD-PNL, lider la PE

Partidul Social Democrat a obținut 53,24% din totalul mandatelor de primar, în timp ce Partidul Național Liberal - 34,69% din mandate, iar Uniunea Democrată Maghiară din România - 6,81%, potrivit rezultatelor parțiale prezentate luni de Biroul Electoral Central, potrivit Agerpres.

Astfel, potrivit datelor rezultate în urma centralizării a 2.760 de procese verbale din totalul de 3.186, s-au înregistrat următoarele rezultate:

PSD - 53,24%, reprezentând 1.469 mandate de primar;

PNL - 34,69%, reprezentând 957 mandate de primar;

UDMR - 6,81%, reprezentând 188 de mandate de primar;

Candidații independenți - 1,41%, reprezentând 39 mandate de primar;

AUR - 1,01%, reprezentând 28 mandate de primar;

Alianța electorală PSD - PNL - 0,76%, reprezentând 21 mandate de primar;

Alianța Dreapta Unită - ADU (USR - PMP - Forța Dreptei) - 0, 76%, reprezentând 21 mandate de primar;

Uniunea Salvați România - 0,29%, reprezentând 8 mandate de primar;

Alianța electorală PSD - PUSL - 0,18%, reprezentând 5 mandate de primar;

Alianța Maghiară din Transilvania - Erdelyi Magyar Szovetseg - 0,14%, reprezentând 4 mandate de primar;

Forumul Democrat al Germanilor din România - 0,11%, reprezentând 3 mandate de primar;

Partidul Umanist Social Liberal - 0,07%, reprezentând 2 mandate de primar.

Un număr de 10 partide, alianțe și organizații ale minorităților au obținut câte un mandat de primar. 

PSD, cele mai multe mandate de consilieri locali

Potrivit sursei menționate, PSD a obținut cele mai mult mandate la alegerile pentru consiliile locale, ”podiumul” fiind format de PNL și AUR.

Biroul Electoral Central a publicat, luni noaptea, rezultatele parțiale privind distribuirea mandatelor de consilieri locali în urma alegerilor de duminică:

PSD - 42,11% (14.199 mandate)

PNL - 32,1% (10.826 mandate)

AUR - 8,6% (2.899 mandate)

UDMR - 6,88% ( 2.319 mandate)

USR - 2,1% (708 mandate)

Alianța Dreapta Unită - 1,98% (667 mandate)

Forța Dreptei - 0,63% (214 mandate)

Alianța Electorală PSD-PNL - 0,57% (191 mandate)

PMP - 0,56% (189 mandate)

PUSL - 0,53% (180 mandate)

Alianța Maghiară din Transilvania - 0,47% (159 mandate)

Candidați independenți - 0,44% (150 mandate)

SOS România - 0,34% (116 mandate)

Asociația Partida Romilor ”Pro-Europa” - 0,31% (91 mandate)

Alianța Dreapta Unită USR - PMP - 0,27% (90 mandate)

Partidul Ecologist Român - 0,2% (68 mandate)

Alte 63 de partide, formațiuni și alianțe politice au obținut mandate de consilieri locali.

Citește și: Consiliul local din Sfântu Gheorghe, 100% UDMR. Ce popunere are primarul pentru comunitatea românească

Care este situația la europarlamentare

În urma centralizării a 19.717 secții de votare din totalul de 19.870, alianța electorală PSD-PNL a obținut 48,70% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, AUR a obținut 14,95%, iar ADU a câștigat 8,61%.

Concret, PSD-PNL au obținut 4.304.937 voturi, Alianța AUR 1.321.272 voturi, iar Alianța Dreapta Unită 761.307 opțiuni.

Acestea au fost urmate de: UDMR cu 6,53% (577.233 voturi), Partidul S.O.S. România cu 5,04% (445.951 voturi), REPER cu 3,67% (324.827 voturi) și independentul Nicolae ștefănuță cu 3,05% (269.488 voturi).

Citește și: S-a dat cu confetti la UDMR. Kelemen Hunor aplaudă ”victoria istorică” pentru PE

Următorii clasați sunt: independentul Vlad Gheorghe cu 2,46% (217.558 voturi), Partidul Diaspora Unită cu 1,78% (157.781 voturi), Partidul Umanist Social Liberal cu 1,47% (129.723 voturi), candidatul independent șoșoacă Dumitru Silvestru cu 0,94% (79.677 voturi), Partidul Patrioților cu 0,73% (64.644 voturi), Partidul România Mare cu 0,66% (58.546 voturi), candidata independentă Paula Marinela Pîrvulescu cu 0,57% (50.348 voturi), Partidul Alternativa Dreaptă cu 0,45% (39.542 voturi) și România Socialistă cu 0,42% (36.760 voturi).

Citește și: Nicu Ștefănuță obține un mandat în PE ca independent. Este primul după Mircea Diaconu care face asta

Motivul întârzierii rezultatelor finale și oficiale

Potrivit reprezentantului BEC, organizarea a două tipuri diferite de scrutin, la aceeași dată, a dus la întârzirea fluxului de verificare a proceselor-verbale de consemnare a rezultatelor votării de la nivelul birourilor electorale ale secțiilor de votare, fapt ce a presupus un circuit diferit pentru validarea acestora.

Astfel, ”noutatea a generat diverse provocări pentru toate persoanele implicate și care a dus la întârzierea centralizării datelor pentru președinții de consilii județene, consilii județene, primar general al Municipiului București, consiliu general al Municipiului București și pentru membrii din România în Parlamentul European”, a mai transmis reprezentantul BEC.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News