Președintele rus Vladimir Putin și președintele belarus Alexandru Lukașenko au planuri de a-și consolida „statul Uniunii” și caută să atragă alți foști membri ai Uniunii Sovietice dizolvate, dar probabilitatea ca alte republici din fosta URSS să se alăture pare scăzută în fața invazie ucraineană.
Belarus a rămas unul dintre principalii aliați ai Rusiei de la începutul războiului Rusia-Ucraina care a atras condamnări de pe tot globul. Dar rapoartele agenției de presă BelTA, deținută de stat din Belarus, indică faptul că Lukașenko și Putin sunt interesați să ducă relația dintre țările lor la un nivel mai cooperant, într-o mișcare care amintește de fosta URSS, deși autoritățile încă nu au confirmat aceste rapoarte.
„Construim un singur stat al Uniunii pe noile principii pentru a ne asigura că interesele tuturor sunt respectate, că statele independente suverane, Belarus și Rusia, continuă să se dezvolte. Sunt sigur că această uniune va atrage și alte republici ale fostei Uniuni Sovietice”, a spus Lukașenko a spus în timpul unei întâlniri cu guvernatorul regiunii Voronej din Rusia, Aleksandr Gusev, la Minsk, joi,potrivit News Week.
Uniunea Sovietică a fost înființată în decembrie 1922 și în cele din urmă a cuprins 15 națiuni: Rusia, Ucraina, Georgia, Belarus, Uzbekistan, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Turkmenistan, Tadjikistan, Letonia, Lituania și Estonia, potrivit History. com.
Liderii a patru națiuni din fosta Uniune Sovietică au condamnat ferm invadarea Ucrainei de către Rusia, făcând puțin probabil ca aceștia să fie dispuși să se alăture unei noi iterații a URSS.
LETONIA - Președintele leton Egils Levits a condamnat imediat invazia Rusiei când a început pe 24 februarie și a rămas vocal în sprijinul Ucrainei. El a făcut apeluri pe Twitter pentru ca Ucraina să fie admisă rapid în Uniunea Europeană .
LITUANIA - Președintele lituanian, Gitanas Nausėda, a folosit și Twitter pe 24 februarie pentru a-și exprima condamnarea asupra invaziei Rusiei.
„Condamn cu fermitate atacul militar al Rusiei împotriva Ucrainei. El pune în pericol milioane de oameni nevinovați și subminează bazele ordinii internaționale. Acum este sarcina Occidentului să răspundă în mod corespunzător! #StandWithUkraine”, a scris el pe Twitter.
De asemenea, el a cerut imediat „sancțiuni dure” împotriva Rusiei și a exprimat nevoia de solidaritate și pregătire „în fața răului furibund”.
REPUBLICA MOLDOVA - Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat imediat invazia drept „un act de război”, descriind atacul drept „încălcare flagrantă a dreptului internațional” și a suveranității teritoriale a Ucrainei.
„Ca stat neutru, Moldova este pregătită să ajute cetățenii ucraineni în nevoile lor umanitare”, a scris ea pe Twitter.
ESTONIA - Prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, tot pe 24 februarie, a scris pe Twitter: „Condamn atacul militar pe scară largă al #Rusiei împotriva #Ucrainei. Agresiunea este o crimă care necesită cea mai clară reacție internațională și un răspuns puternic. Suntem alături de Ucraina și poporul ucrainean la această oră întunecată. #StandWithUkraine."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News