“Belt and Road”, calul troian al Chinei? România, statul care a spus NU inițiativei chineze

Aproape 80% din împrumuturile de salvare au fost acordate între 2016 și 2021, în principal țărilor cu venituri medii, inclusiv Argentina, Mongolia și Pakistan, potrivit raportului cercetătorilor de la Banca Mondială, Harvard Kennedy School, AidData și Kiel Institute for the World.

China a împrumutat sute de miliarde de dolari pentru a construi infrastructură în țările în curs de dezvoltare.

Potrivit Euractiv, împrumuturile chineze acordate țărilor aflate în dificultate de îndatorare au crescut de la mai puțin de 5% din portofoliul său de credite în străinătate în 2010, la 60% în 2022, arată studiul.

Argentina a primit cel mai mult, cu 111,8 miliarde de dolari, urmat de Pakistan cu 48,5 miliarde de dolari și Egiptul cu 15,6 miliarde de dolari. Nouă țări au primit mai puțin de 1 miliard de dolari.

Ce este inițiativa “Belt and Road”

Potivit CFR (Council on Foreign Realtions) Inițiativa ”Belt and Road” a Chinei (BRI), denumită uneori Noul Drum al Mătăsii, este unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură concepute vreodată. 

Descriere foto: Extinderea Globală a inițiativei Belt and Roads. Sursa: CFR

Lansată în 2013 de președintele Xi Jinping, vasta colecție de inițiative de dezvoltare și investiții a fost concepută inițial pentru a lega Asia de Est și Europa prin infrastructură fizică. În deceniul de după, proiectul sa extins în Africa, Oceania și America Latină, extinzând semnificativ influența economică și politică a Chinei.

Unii analiști văd proiectul ca pe o extensie neliniștitoare a puterii în creștere a Chinei și, pe măsură ce costurile multor proiecte au crescut vertiginos, opoziția a crescut în unele țări. Între timp, Statele Unite împărtășesc îngrijorarea unora din Asia că BRI ar putea fi un cal troian pentru dezvoltarea regională și expansiunea militară conduse de China. 

România a spus NU inițiativei ”Belt and Road”

România a adoptat o poziție mult mai îndrăzneață decât majoritatea țărilor din Europa de Vest, spunând nu Chinei. Nu numai că România a scos companiile chineze din sectoare de bază precum energia nucleară și telecomunicațiile, dar în 2021 i-a adresat o mustrare diplomatică usturătoare liderului chinez Xi Jinping când a refuzat să-și trimită președintele la un summit de referință, în ciuda insistenței diplomatice din partea Beijingului. 

Xi a făcut din Europa de Est o prioritate strategică și a încercat să-și dezvolte influența în regiune, promițând investiții prin inițiativa ”Belt and Road”, un proiect gigant de infrastructură pentru construirea unei autostrăzi de marfă între Asia și Europa.

Totuși, Beijingul nu este preocuparea strategică numărul 1 în regiune. Țări precum România și națiunile baltice sunt mult mai preocupate de Rusia, iar prioritatea lor este să-și manifeste loialitatea față de NATO și Washington, pe care le văd drept polițiștii regionali care contează cu adevărat, scria Politico în 2021.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News