Beneficiile gazelor de șist: Ce impact economic ar avea exploatarea în România

Ionuț Purica, expert pentru energie și mediu în cadrul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române, a explicat, pentru DC News, ce impact economic ar avea exploatarea gazelor de șist în România.

Preț mai mic pentru gaz, costuri mai mici pentru consumatori

"Noi, în momentul de față, importăm circa patru miliarde de normali metri cubi (Nmc) de la Federația Rusă, pentru care plătim aproximativ 500 de dolari pe mia de Nmc. Dacă facem socoteala: 4 milioane de mii de Nmc, înmulțit cu 500, fac două miliarde de dolari, pe care îi dăm pe gazul de import. Dacă scoatem gaze din rezerva noastră, prețul n-o să fie cel al gazului de import, o să fie prețul pieței din România al gazului, care e mai scăzut, că avem resursele noastre și nu trebuie să ne punem preț pentru resursele noastre la nivelul pe care îl negociază UE cu Moscova. Le punem la nivel de piață, ca să facem liberalizarea pieței de gaze. Și atunci nu mai dăm 1,5% din PIB către alții, ci plătim gazul din rezerva noastră, cu mai puțini bani.

Dacă nu mai importăm la preț mare și îl dăm la un preț al pieței, e posibil să scadă prețul gazului. Iar scăderea de preț poate ajunge la zeci de procente, 20-30%, deci procente semnificative, care s-ar resimți în buzunarul tuturor consumatorilor, nu numai al consumatorilor industriali", ne-a declarat Ionuț Purica.

Mii de locuri de muncă, mai mulți bani pentru buget

"Dacă se încep lucrările respective, explorare, exploatare ș.a.m.d, toată chestiunea asta creează niște locuri de muncă. Pe un puț de foraj se pot crea locuri directe și locuri indirecte. Dacă faci săpături într-o regiune, deci foraje, și aduci oameni acolo, creezi locuri directe. Dar ei trebuie să mănânce, să locuiască acolo, să ajungă, să facă naveta către zona respectivă ș.a.m.d. Deci astfel se creează locuri indirecte de muncă, generate de faptul că există oameni acolo.

Potrivit unor rapoarte ale UE, la un puț de foraj se creează 30 de locuri de muncă directe, iar pentru un loc de muncă direct se creează între 3,5 și 5 locuri de muncă indirecte. După 2019-2020, pentru că mai devreme e puțin probabil că vom putea ajunge la exploatare, în 5-6 ani poți să ajungi să elimini importul. Iar asta înseamnă crearea a peste 4.000 de locuri de muncă directe, plus încă 15.000 de locuri indirecte. Ajungem la aproape 20.000 de noi locuri de muncă în total. Cam jumătate dintre aceste salarii se duc la buget. Ori, bugetul e alimentat foarte mult de locuri de muncă. Taxa pe profit nu îți dă atâția bani la buget, cât îți dau locurile de muncă. Deci locurile de muncă sunt foarte importante, nu numai din punct de vedere social, dar și din punct de vedere fiscal", a continuat expertul pentru energie și mediu.

Independență energetică

"În condițiile în care Nabucco a căzut, România va trebui să-și exploateze mai bine resursele proprii de gaze. Trebuie să ne gândim la o anumită independență energetică. De ce să nu ne gândim la diversificarea resurselor de import? De ce să nu ne gândim la niște conducte de gaz nord-sud? Care să aducă gaz din terminalele de gaz lichefiat din Marea Baltică spre România, Bulgaria sau Grecia. În care noi să putem injecta sau extrage, în funcție de situație. Când apare vreo problemă în Polonia, pompăm noi, contra-cost, bineînțeles. Când n-au bulgarii, pompăm noi. Sau aducem dinspre Marea Baltică ori Croația, dacă e cazul. Ajungem astfel într-o structură mult mai solidă și mai sigură. Se deschid niște oportunități care până acum nu erau văzute", arată Ionuț Purica.

Bani din exporturi

"România, care a fost pe harta resurselor lumii, petrolului lumii, poate reveni ca un element de întărire a siguranței, măcar în regiune, dacă nu în Europa. Pentru că o parte din gazul care poate să vină poate fi pusă în rezervoarele noastre sărăcite de exploatarea gazului. Eu cred că putem să avem un reviliment energetic. Și în momentul când ai energie, când poți să vinzi energie, când ai surplus de materii energetice. începi să fii întrebat. Începi să trimiți din surplus și putem să primim înapoi un procent important din PIB, de 0,5-1%", a conchis expertul din cadrul Institutului de Progonză Economică.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News