Ministerul Sănătăţii a anunţat că, în intervalul 21 - 27 noiembrie, au fost înregistrate 2.387 cazuri noi de persoane cu COVID-19 şi 23 de decese.
În intervalul 21 - 27 noiembrie 2022, au fost înregistrate 2.387 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19). 629 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare, a anunțat, luni, Ministerul Sănătăţii.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 202 persoane au fost reconfirmate pozitiv.
În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 603. De asemenea, la ATI, sunt internate 94 de persoane. Dintre cei 94 pacienţi internaţi la ATI, 77 sunt nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, 56 sunt minori.
Până luni, 67.276 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat. În intervalul 21.11.2022 (10:00) – 27.11.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 23 decese (10 bărbaţi şi 13 femei).
Decesele au fost înregistrate: 2 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 4 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 3 la categoria de vârstă 70-79 de ani şi 12 la categoria peste 80 de ani.
Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care prezentau comorbidităţi.
La un an de când a preluat mandatul la Ministerul Sănătăţii, Alexandru Rafila a trecut în revistă schimbările pe care le consideră cele mai importante.
„Am preluat mandatul la sfârşitul lunii noiembrie, în anul 2021, când eram în plină pandemie şi pandemia ne afecta vieţile din punct de vedere economic, social şi medical, pentru că valul al patrulea al pandemiei a produs nu mai puţin de 26.000 de decese din cauza infecţiei cu noul coronavirus şi, în plus, anul 2021 a reprezentat şi un record de mortalitate pentru România. (...) Am dezvoltat rapid, începând cu luna decembrie, o reţea de centre ambulatorii la nivel naţional, peste 230 de centre, am reuşit să aducem medicaţia antivirală în aceste centre şi lumea se putea prezenta încă din primele etape ale bolii pentru evaluare, pentru tratament, şi lucrul ăsta a contat foarte mult, alături bineînţeles de creşterea rapidă a numărului de teste efectuate, încât persoanele care prezentau simptome să nu mai stea acasă o săptămână sau două până când situaţia se complica şi lucrul ăsta a schimbat radical modul în care pandemia a evoluat în România”, a spus Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii.
De asemenea, ministrul Sănătăţii a mai zis că, atunci când a ajuns la minister, nu existau documente legate de Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi că, în acest moment, sunt atinse toate ţintele privind proiectele care vor fi făcute prin PNRR. Cel mai important dintre ele este legat de modernizarea a 25 de spitale. „Noi aveam de îndeplinit o sarcină extem de dificilă, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă... l-am găsit cu greu la Ministerul Sănătăţii, nu existau documente, nu exista nici măcar în memoria instituţională, oamenii din Minister nu lucraseră la acest PNRR, a trebuit să reconstituim din bucăţi,să înţelegem ce se întâmplă. (...) Împreună cu câţiva colegi am pus la punct un proiect ambiţios. La sfârşitul anului, am reuşit să atingem absolut toate ţintele din PNRR, atât în domeniul investiţiilor, mă refer aici la dotarea cabinetelor de medicină de familie, cel puţin 3000 de cabinete, ambulatoriilor de specialitate, la nivel naţional, dotarea spitalelor pentru controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale, dotarea secţiilor de neonatologie sau a celor de planning familial. Până la finalul anului, vom avea finalizată lista celor cel puţin 25 de spitale care urmează să fie construite din PNRR, criteriile au fost aprobate de Guvernul României, ele vor fi aplicate pentru lista preformată care a fost furnizată de Ministerul Sănătăţii la preluarea mandatului.
Sunt lucruri pe care le consider importante şi care, până la urmă, vor schimba situaţia sistemului de sănătate în România, împreună cu un element crucial fără de care orice sistem de sănătate nu este funcţional, mă refer aici la o reformă a resurselor umane care poate să asigure, într-un interval de timp rezonabil de minimum cinci ani aş spune, resursa umană de care este nevoie atât în domeniul asistenţei medicale primare, cât şi în domeniul specialităţilor, mai ales cele deficitare care câteodată sunt cu mari lipsuri în anumite zone din România”, a mai spus ministrul Alexandru Rafila.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu