Bilanț de război. Cel puțin 287 de copii au fost uciși în Ucraina. Aproape 500 au fost răniți de la începutul invaziei

Numai în oraşul Mariupol, unde soldaţi ucraineni au opus o rezistenţă curajoasă timp de câteva săptămâni în combinatul siderurgic Azovstal, au fost ucişi 24 de copii în bombardamentele efectuate de forţele ruse.

Aceste date nu sunt definitive, întrucât în prezent sunt în desfăşurare anchete în zonele disputate, dar şi în cele recucerite recent de armata ucraineană.

Raportul Parchetului ucrainean mai arată că bombardamentele au avariat 1.971 de şcoli şi alte instituţii educaţionale, dintre care 194 au fost distruse complet.

Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o operaţiune militară specială de denazificare a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei, notează Agerpres

Cât mai poate Rusia continua conflictul? Un şef al serviciilor de informaţii ucrainene vine cu un răspuns

Rusia rămâne fără rachete de precizie şi va putea continua războiul în ritmul actual doar timp de un an, a afirmat şeful adjunct al informaţiilor militare ucrainene, Vadim Skibiţki, adăugând că Rusia efectuează mult mai puţine atacuri cu rachete şi foloseşte rachete Kh-22, „vechi rachete sovietice fabricate în anii ’70”.

„Acest lucru arată că Rusia rămâne fără rachete de înaltă precizie”, a spus Vadim Skibiţki. „Kremlinul ar putea încerca să îngheţe războiul pentru o vreme, pentru a convinge Occidentul să ridice sancţiunile şi apoi să continue agresiunea”, a adăugat el. „Ţinta lor este toată Ucraina şi nu doar Ucraina”.

Rusia şi Ucraina au efectuat un nou schimb de prizonieri, în care Oleg Pilipenko, şeful comunităţii teritoriale Shevchenkivska, ţinut prizonier timp de două luni, a reuşit să se întoarcă acasă. Acest lucru a fost anunţat de şeful administraţiei militare regionale Nikolaev, Vitali Kim, potrivit agenţiei UNIAN, potrivit căreia în schimbul de prizonieri au fost repatriaţi în Ucraina 28 de soldaţi şi 13 civili, notează Mediafax.

Președintele rus Vladimir Putin compară politica sa cu cea a țarului Petru cel Mare.

Preşedintele rus Vladimir Putin a comparat politica sa cu cea a ţarului Petru cel Mare atunci când acesta a luptat contra Suediei, în Marele Război al Nordului, invadând o parte a acesteia, precum şi ceea ce sunt astăzi Finlanda, o parte din Estonia şi Letonia, transmite AFP.

'Tocmai am vizitat o expoziţie dedicată celei de-a 350-a aniversări a lui Petru cel Mare. Este uimitor, dar aproape nimic nu s-a schimbat. (...) Petru cel Mare a purtat Războiul Nordului vreme de 21 ani. Există impresia că, luptând cu Suedia, a cucerit ceva. Nu a cucerit nimic, a recuperat. Nu cucerea nimic, recupera', a afirmat Putin, într-o întâlnire cu tineri antreprenori la Moscova.

'Atunci când a întemeiat noua capitală (Sankt Petersburg, n.red.), nicio ţară din Europa nu recunoştea acest teritoriu ca aparţinând Rusiei. Toată lumea îl considera ca făcând parte din Suedia. Dar, din timpuri imemoriale, acolo trăiau slavi alături de popoare fino-ugrice. (...) El recupera şi întărea' ţara, a mai spus preşedintele rus.

'Din câte se pare, ne revine şi nouă să luăm înapoi şi să întărim', a adăugat el, părând să facă aluzie la ofensiva rusă în Ucraina.

'Da, au existat epoci în istoria ţării noastre când am fost obligaţi să ne retragem, dar numai pentru a ne recupera forţele şi a merge înainte', a mai afirmat Putin.

Înfrângerea Suediei în Marele Război al Nordului (1700-1721) avea să facă din Rusia principala putere în Marea Baltică şi un actor important pe scena europeană.

Rusia îl sărbătoreşte joi pe ţarul Petru cel Mare, care a încercat să apropie imperiul de Europa, un ecou al trecutului care contrastează cu prezentul, în plină ruptură între Moscova şi Occident din cauza invaziei ruse din Ucraina.

Pentru a marca 350 ani de la naşterea celui care a condus Rusia mai întâi ca ţar, apoi ca împărat din 1682 până la moartea sa în 1725, preşedintele Vladimir Putin a vizitat joi, la Moscova, o expoziţie consacrată lui Petru I, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News