• Bilanțul nefardat al primarului Clotilde Armand. Analiză după şase luni de mandat

În absența unor realizări care să aducă reale beneficii cetățenilor Sectorului 1 și în încercarea de a-și crea o imagine de salvator, de iubit conducător, primarul Clotilde Armand recurge la alimentarea cu falsuri a unui deșănțat cult al personalității.

Transparență, „primăria de sticlă", acesta a fost leitmotivul campaniei electorale și una dintre principalele promisiuni ale Doamnei Clotilde Armand. Odată ajunsă la putere, însă, doamna Armand, care promitea transparență totală, nu a prezentat acest bilanț la șase luni de guvernare locală decât pe pagina sa personală de socializare și pe cea a Primăriei.

Nicio conferință de presă în șase luni

În șase luni, primarul Sectorului 1 nu a susținut nici o conferință de presă, iar biroul de presă din Banu Manta nu răspunde la solicitările jurnaliștilor, pe baza Legii 544 a liberului acces la informațiile de interes public.

- Monitorul Oficial al primăriei care este publicat pe pagina de internet a primăriei sectorului 1 conform prevederilor Codului administrativ OUG 57/2019, trebuie să ofere acces liber tuturor celor interesați de documentele emise de către autoritatea administrativă locală. Din păcate și contrar legii, în secțiunea MOf S1 pot fi văzute doar hotărârile de consiliu (care oricum sunt disponibile în altă secțiune), iar dispozițiile și deciziile de primar care de fapt arată măsurile interne, numirile în diversele compartimente, ”decapitările” celor indezirabili, etc, nu pot fi accesate.

- Doamna susține că la preluarea mandatului a găsit visteria goală, când de fapt erau suficiente fonduri pentru buna funcționare a administrației locale până la adoptarea bugetului 2021.

Primarul s-a plâns că n-are bani la buget, dar nu a folosit o modalitate legală de a-i obține

Mai mult de atât, doamna primar, din necunoștință sau rea voință, nu a folosit prevederea legală din Codul Fiscal care îi permitea să folosească 1/12 din bugetul anului precedent pentru cheltuielile, plățile și investițiile din sector și a afirmat de foarte multe ori că nu poate plăti nimic pentru că nu are bani. De fapt, nu a dorit să plătească nici o factură, și mai mult de atât, în cazul Romprest, a afirmat de la sine putere că facturile „sunt umflate”.

Ce alte „realizări” a mai avut Clotilde Armand?

- A vrut să diminueze bursele copiilor pe niște criterii anticonstituționale și imorale dar propunerea nu a fost votată de către Consiliu. Chiar și așa, plata burselor se face eșalonat și fracționat și cu mari întârzieri.

- Este singurul primar în istoria administrației românești care și-a disfuncționalizat până la distrugere, cu bună știință, propriul aparat administrativ prin adoptarea hotărârii nr.291/2020 care a desființat într-un mod absolut ilegal Administrația școlilor, Administrația piețelor și Centrul Cultural.

- Nu recunoaște decizia instanței de suspendare a HCL 291/2020 și continuă să emită acte și să facă finanțări în baza acestei hotărâri. Mai mult de atât, a delegat atribuții către viceprimarul PNL, Ramona Porumb, a cărei numire este invalidată de suspendarea HCL 291/2020, dispusă de instanță și care, pe cale de consecință, nu poate semna niciun document administrativ. În caz contrar, tot ce ar semna, este lovit de nulitate.

- A dovadă de lipsă de viziune și capacitate administrativă prin introducerea în bugetul 2021 a tuturor proiectelor din mandatul trecut al ”ciumei roșii” pe care le-a blocat și dezavuat pe vremea când USR era în opoziție în Consiliul Local S1.

- A făcut campanie furibundă împotriva propriilor subordonați de la ADP pe care îi acuza că încasează ilegal spor de antenă și că a dispus încetarea plăților și recuperarea ”prejudiciului”. Din păcate, pentru ea, Buletinul de expertiză al DSP, infirmă dezinformarea doamnei primar și constată ca real riscul expunerii la radiațiile electromagnetice prezente în zona în care se află sediul ADP S1.

- Aceeași abordare violentă și vindicativă a avut-o și în cazul angajaților Poliției Locale S1 pe care i-a pus să înapoieze plata orelor suplimentare prestate de aceștia în pandemie.

Și într-un caz și altul, există procese deschise de Sindicatul angajaților din PS1, împotriva doamnei primar

- A vrut să predea Centrul medical Caraiman unui ONG, ”Asociația Colegiului Pacienților”, apropiat USR, dar proiectul a fost respins la vot.

- Se laudă cu asfaltarea a 6 străzi din sectorul 1 (4 din Chitila Triaj) și 2 din zona Sisești pentru care licitațiile și procedurile au fost făcute pe vremea ”ailaltă” și nu spune nimic de imposibilitatea de a demara lucrările la celelalte străzi de pământ din cauza faptului că USR S1 și câteva grupuri civice au blocat în instanță adoptarea PUZ-ului de sector, proces care a fost pierdut în primă instanță de către contestatari.

- Există suspiciuni rezonabile că parte din banii din bugetul S1 sunt folosiți pentru promovarea imaginii doamnei primar pe pagina de FB a PS1 și pe cea personală.

 - Mult hulita Companie de Investiții în sănătate, societate comercială din subordinea Consiliului Local, pe care a dezavuat-o pe vremea când era consilier local și a cărei desființare a cerut-o necontenit, este folosită acum pentru a-i răsplăti pe ”fidelii” săi pe care i-a numit la conducerea societății și în Consiliul de Administrație.

Același lucru l-a făcut și la CET Grivița unde a demis vechiul CA și l-a înlocuit cu oamenii săi

În bilanțul după șase luni de guvernare locală, madame le maire susține că “Cea mai gravă problemă a fost oprirea hemoragiei financiare către Romprest.

Anul trecut facturile trimise de operatorul de salubritate au cunoscut o creștere substanțială la peste un sfert din veniturile Primăriei Sectorului 1. Din luna iulie 2020 administrația PSD nu a mai plătit aceste facturi supra-dimensionate și ni le-a lăsat moștenire, la fel ca și recuperarea prejudiciului semnalat de Curtea de Conturi de 100 milioane.

Am solicitat Romprest documentele de justificare a prestațiilor și am cerut Consiliului Local exercitarea dreptului de control asupra costurilor nete ale operatorului pentru activitatea de salubrizare. Am oprit plata facturilor ilegale. Am pregătit alternativa la Romprest, dacă nu vor mai ridica deșeurile. Pe rolul instanțelor și la DNA sunt mai multe acțiuni în curs. Ne dorim să ajungem la un buget de salubrizare echilibrat, la cost comparabil cu alte orașe mari din România. Serviciile de salubrizare practicate de Romprest costă comunitatea din Sectorul 1 de 10 ori mai mult decât la Constanța sau Brașov," a afirmat Clotilde Armand, într-un vlog postat pe YouTube.

Război juridic cu operatorul de salubritate

In realitate, madame le maire a reușit să declanșeze un război juridic cu operatorul de salubritate. Întreg acest război se bazează numai pe declarațiile și părerile proprii cu privire la așa-zise facturi umflate, nu ține cont de contractul dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest și de hotărârile Consiliului Local, iar victimele colaterale sunt cetățenii, care la finele anului trecut, în noiembrie și decembrie, au trebuit să suporte munții de gunoaie de pe străzile Sectorului 1.

În ciuda declarațiilor bombastice ale Primăriei din Banu Manta, salubrizarea din Sectorul 1 este cea mai ieftină din Capitală

Toate serviciile facturate de către Romprest Primăriei Sectorului 1 au fost prestate, verificate și confirmare de către reprezentanții autorității contractante, adică ai Primăriei din Banu Manta.

Ținând cont de faptul că suprafața de circa 6,2 milioane de metri pătrați a arterelor stradale ale Sectorului 1 este de cel puțin două ori mai mare decât cea a oricărui alt sector din București, salubrizarea se face la un cost mai redus decât în alte sectoare.

Bugetul alocat pentru salubrizare au crescut cu circa 18,6%, în urma unei hotărâri a Consiliului Local al Sectorului 1 din 1 aprilie 2019.

Această creștere de tarife este doar a doua în 12 ani de contract între Primăria din Banu Manta și operatorul de salubritate din Sectorul 1. Precedenta creștere a avut loc cu șapte ani în urmă, în 2012.

De ce au crescut tarifele...

Creșterea de tarife este perfect justificată nu numai prin alinierile salariale pe care operatorul de salubrizare a trebuit să le facă, ci și din cauza extinderii suprafeței și modificărilor calitative ale serviciului prestat.

Astfel, dacă, în 2008, când a fost încheiat contractul între Primăria Sectorului 1 și Romprest, în planul de deszăpezire, erau trecute în urgența întâi numai 165 de străzi, astăzi sunt 500. Pe multe străzi s-au instituit sensuri unice, sunt mașini parcate pe ambele părți, deci operatorul de salubrizare a trebuit să achiziționeze utilaje de dimensiuni mai mici ca să poată întra pe aceste străzi.

Romprest și-a înnoit parcul auto, achiziționând atât mașini mai puțin poluante, cu GNC, cât și mașini care pot ridica în același timp deșeurile reciclabile și gunoiul menajer, având compartimente separate.

Și colectarea selectivă a deșeurilor generează costuri suplimentare

În Sectorul 1, sunt 30 de mii de gospodării individuale la care facem colectare selectivă din 2017. Facem colectare selectivă și la toate asociațiile de proprietari. Și deșeurile din depozitele necontrolate stradale sunt preselectate. Nu trebuie să uităm că Sectorul 1 și-a îndeplinit an de an ținta de deviere de la depozitare a deșeurilor. Anul trecut am deviat de la depozitare 43% din cantitatea de deșeu Municipal colectată.

Romprest a spălat străzile, de la începutul pandemiei și își vrea banii...

De la 31 martie 2020, odată cu izbucnirea pandemiei, operatorul de salubritate a demarat, la cererea autorității contractante, spălarea tuturor străzilor cu detergent. Operațiunea s-a desfășurat odată pe săptămână pe toate arterele și zilnic pe cele cu trafic STB. Această prestație suplimentară a generat costuri.

A fost o perioadă în care au fost deschise mai multe șantiere, cu rezultate care se vor vedea în timp, pretinde edilul Armand. În fapt, Doamna primar a declarat bombastic chiar că ar fi demarat reabilitarea termică a blocurilor din Sectorul 1.

Reabilitarea termică, însă, a fost demarată de prin 2008, de către edilul de atunci, Andrei Chiliman, care a și reușit să finalizeze majoritatea blocurilor din Sectorul 1.

Reabilitarea s-a blocat în 2015, odată cu spectaculoasa arestare a lui Chiliman, la Aeroportul Otopeni.

Următorul primar Daniel Tudorache a depus eforturi pentru a relansa reabilitarea termică și a și reușit. Primele schele au început să reapară pe blițurile de le Piața Victoriei, spre exemplu, în primăvara lui 2019. Ce-i drept, Tudorache a refuzat să își asume meritele, așa cum o face doamna Armand, care a fost la arat, precum musca dintr-o celebră fabulă.

"Re-echilibrarea bugetară"

Edilul a explicat că prima prioritate a fost re-echilibrarea bugetară, o adaptare a prioritățile la situația pe care a găsit-o în Primărie, în urmă cu șase luni. O altă prioritate a fost reorganizarea unor servicii pentru administrație corectă și eficientă, pretinde comunicatul Doamnei Armand.

„Imediat după preluarea mandatului am reorganizat serviciile administrative din Sectorul 1 prin desființarea a 3 unități subordonate în care au fost semnalate deficiențe în gestionarea banului public: Administrația Școlilor, Administrația Piețelor, și Centrul Cultural. Am comasat serviciile de suport: contabilitate, achiziții, juridic, administrativ, pentru o mai mare eficiență. Am preluat spre analiză și evaluare toate dosarele de achiziții și investițiile în curs," susține madam le maire.

Marea "reorganizare" cu care se lăuda Doamna Armand este, de fapt, un haos total, creat din neștiință și pentru satisfacerea unor interese personale. Hotărârea de Consiliu Local prin care au fost desființate cele trei instituții - Administrația Școlilor, Administrație Piețelor și Centrul Cultural a fost atacată în instanță și suspendată.

Clotilde Armand a refuzat, însă, să țină cont de hotărârea instanței și a construit bugetul pe noua organigramă, fără cele trei instituții

Această nesovotire a unei hotărâri judecătorești a dus la respingerea de trei ori a bugetului de către consilierii locali liberali. Din această cauză, bugetul a fost adoptat cu întârziere și numai după ce madame le maire le-a făcut liberalilor o serie de concesii, constând în delegarea de atribuții către viceprimarul PNL Ramona Porumb.

Dar construcția bugetului fără a tine seama de hotărârea instanței poate genera pe mai departe gais în administrația publică locală a Sectorului 1. Astfel, dacă hotărârea Consiliului Local al Sectorului 1 privind desființarea celor trei instituții va fi anulată de către instanță, primărița din Banu Manta se va trezi blocată financiar, pentru că cele trei instituții nu au primit alocări bugetare.

Din nou, cetățenii vor fi cei care vor suporta consecințele.

Reorganizarea

În acest moment sunt în pregătire și alte reorganizări: Administrația Domeniului Public, Poliția Locală și Centrul Caraiman.

Cât privește "reorganizarea" Centrului Caraiman, această sintagmă ascunde, în fapt, privatizarea acestuia. După ce a reușit, printr-o hotărâre a Consiliului Local al Sectorului 1 a reușit să îi priveze pe cetățeni de analizele și investigațiile medicale gratuite, la care aveau acces în timpul administrației PSD, doamna Armand a încheiat un protocol de colaborare cu un ONG - Colegiul Pacienților, care ar urma să preia Centrul Caraiman, pentru a elabora o strategie a serviciilor de sănătate publică în Sectorul 1. Pe lângă faptul că această strategie există deja, iar obligațiile ONG-ului cu pricina nu sunt deloc clare, prin conducerea sa Colegiul Pacienților este legat de interesele unei mari rețele private de sănătate.

Programul de lucru a fost prelungit vinerea până la 16.30. Am solicitat re-evaluarea sporurilor și contabilizarea orelor suplimentare. Căutăm soluții, nu piedici birocratice. Vrem un funcționar mai implicat, reactiv, conștient de rolul său," a mai aratat Clotilde Armand.

În ce privește transparența insttuțională, au fost publicate pe site-ul oficial toate contractele încheiate de Primărie începând cu anul 2018 și până în prezent. În acest moment este în lucru o platformă digitală la nivelul Primăriei prin care se vor putea depune sesizări privind problemele din sector, de tip hartă interactivă, și vor fi putea fi monitorizate mai eficient petițiile.

"Am multiplicat acțiunile Corpului de Control din Primărie și misiunile de audit. Am cerut sprijinul Ministerului Finanțelor pentru o misiune specială de audiere. Am colaborat cu DNA pentru a transmite toate documentele solicitate în anchetele care vizează numeroase achiziții ilegale decise de vechea administrație," a punctat edilul Sectorului 1.

Reducerea cheltuielilor

În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, au fost renegociate contractele de pază, curățenie, utilități și multe alte servicii, au fost eliminate contractele de consultanță care nu au produs rezultate și au fost instalate echipamente GPS pe autoturismele de serviciu.

Primăria a organizat o campanie de curățire a peisajului urban: fără panouri publicitare ilegale, fără construcții temporare lipsite de autorizații, fără terase și chioșcuri improvizate, fără cabluri supendate. "Am cerut Poliției Locale să aplice amenzi acolo unde este cazul astfel încât să impunem respectarea legii," a declarat Clotilde Armand.

La capitolul amenajarea de spații verzi a fost punctată inaugurarea Parcului "Elisabeta Rizea" și a deschiderea primului tronson din viitoarea "Promenadă Verde."

Parcul „Elisabeta Rizea”

În ceea ce privește așa-numitul parc "Elisabeta Rizea" doamna Armand nu a făcut decât să distrugă gardul care împrejmuită curtea ADP Sector 1, de pe Bulevardul Poligrafiei nr 4. Nu a fost creat nici un spațiu verde nou. Spațiul verde există de zeci de ani, așa cum stau mărturie copacii bătrâni care nu au crescut în ultimele luni.

"Noul parc" se află la câțiva pași de Herăstrău, iar primărița din Banu Manta a încălcat legea prin așa-zisa sa amenajare. În primul rând pentru că terenul nu se află în administrarea Primăriei Sectorului 1, deci nu putea lua decizia de a-l deschide publicului.

În al doilea rând, pentru că doamna Armand nu putea acorda nici o denumire acestui spațiu public. Deoarece acordarea de denumiri spațiilor publice se face prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București de către o comisie din cadrul Prefecturii.

În luna ianuarie, a fost deschis cel mai mare centru de vaccinare din țară. În pavilionul C2 de la Romexpo au fost administrate peste 200.000 de doze de vaccin anti-covid. Raportat la numărul populației, efortul Primăriei Sectorului 1 este foarte mare din punct de vedere financiar și al resurselor umane angajate. Până la sfârșitul lunii aprilie, cheltuielile totale s-au ridicat la 3,5 milioane lei.

Primăria Sectorului 4, mult mai săracă decât cea din Banu Manta, a făcut eforturi uriașe pentru vaccinare

În total, în Sectorul 4 funcționează 8 centre de vaccinare, amplasate în 4 locații, in care se administreaza 3 din cele 4 vaccinuri autorizate în UE – Pfizer, AatraZeneca si Johnson&Johnson.

Grand Arena - 2 centre: unul de Pfizer (4 fluxuri), unul de AstraZeneca (6 fluxuri);

Palatul Copiilor - 3 centre de Pfizer, deschise la date diferite: unul cu 7 fluxuri, unul cu 2 fluxuri și unul cu 4 fluxuri; 

City Office - un centru care deține 6 fluxuri de Pfizer și unul pt Johnson&Johnson.

Metro Berceni - un centru cu 2 fluxuri de Pfizer

În total, în aceste centre, sunt 32 de puncte de vaccinare.

25 de puncte cu vaccin Pfizer.

6 puncte cu vaccin AstraZeneca.

1 puncte de Johnson&Johnson

În total: 40 medici, 90 asistente, 40 registratori lucrează în aceste centre de vaccinare, care sunt deschise 7 zile din 7, in intervalul orar 08:00 – 20:00.

Vaccinarea în centrele din Sectorul 4 a început pe data de 15 februarie

În total, 110.000 de persoane s-au vaccinat cu Pfizer, în centrele din Sectorul 4, începând cu 15 februarie.

- 65.000 de persoane, cele mai multe, la Palatul Copiilor.

- 25.000 de persoane la centrul de la City Office

- 20.000 de persoane la centrul din Grand Arena

- Alte 30.000 de persoane s-au vaccinat cu AstraZeneca.

- Media este de 2.500 de vaccinări pe zi

Lista principalelor investiții

"Am planificat investițiile din următoarea perioadă. Bugetul votat cu întârziere a împiedicat demararea investițiilor înainte de luna mai," a mai spus edilul.

Lista principalelor investiții aflate în curs:

o Programul de reabilitare termică a blocurilor;

o Modernizarea de străzi;

o Amenajarea de parcări și stații de încărcare electrice;

o Renovarea și deschiderea de școli;

o Reabilitarea unor instituții culturale;

o Extinderea spațiilor verzi și plantarea de arbori.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News