Bilanțul victimelor din Mayotte, încă neclar. Scenariul negru al minstrului francez de Interne: Mă tem că va fi prea mare

Bilanțul victimelor ciclonului Chido care s-a abătut asupra teritoriului francez de peste mări Mayotte a rămas neclar miercuri, în condițiile în care barăcile în care locuiau migranți fără documente au fost dărâmate și multe zone sunt încă inaccesibile.

Oficialii locali și cei din domeniul sănătății au declarat că sute sau chiar mii de persoane ar putea fi ucise de cea mai gravă furtună care a lovit arhipelagul din Oceanul Indian în ultimii 90 de ani. Însă până în prezent au fost confirmate doar 22 de decese înregistrate în spitale.

„Nu pot da un bilanț al morților pentru că nu știu. Mă tem că bilanțul va fi prea mare”, a declarat miercuri ministrul francez interimar de Interne, Bruno Retailleau, la BFMTV.

Unele victime au fost îngropate imediat, în conformitate cu tradiția musulmană, înainte ca decesele lor să poată fi numărate, iar autoritățile sunt încă în imposibilitatea de a ajunge în unele zone.

Situația este îngreunată de incertitudinea privind dimensiunea exactă a populației din Mayotte. În timp ce statisticile oficiale o estimează la 321000, mulți cred că aceasta este mult mai mare din cauza imigrației fără documente, în principal din Comore și Madagascar.

A crescut bilanțul în Africa

Bilanțul victimelor din Africa, unde furtuna a lovit după ce a trecut prin Mayotte, a crescut miercuri. Oficiali au declarat că a crescut la 45 în Mozambic - de la 34 cu o zi înainte - și la 13 în Malawi, de la șapte anterior.

Autoritățile din Mayotte au intensificat operațiunile de ajutorare, 120 de tone de alimente urmând să fie distribuite miercuri. Ajutoarele au sosit din celălalt teritoriu francez din Oceanul Indian, insula Reunion.

Retailleau a mai spus că doi jandarmi au fost răniți în timpul nopții de proiectile în timpul unei interdicții decretate marți ca răspuns la jafurile și anarhia raportate. Mayotte este cel mai sărac teritoriu de peste mări al Franței și a cunoscut episoade repetate de tulburări în ultimii ani.

Dimineața, locuitorii din capitala Mamoudzou ale căror case au supraviețuit furtunii au bătut cu ciocanul foi de metal pentru a acoperi acoperișurile deteriorate. Mii de barăci mai fragile din cartierele sărace ale orașului au fost rase de pe fața pământului, lăsând în urmă câmpuri de pământ și resturi.

Nizar Assani, care administrează o afacere imobiliară în Mamoudzou, a declarat că cineva din satul său natal a murit din cauza lipsei de electricitate.

El a pledat pentru ca președintele francez Emmanuel Macron, care va vizita Mayotte joi, să ia măsuri curajoase.

„Nu avem nevoie de o declarație de dragoste. Avem nevoie de gesturi de iubire. Trebuie să vedem că Franța nu va lăsa Mayotte deoparte”, a declarat el pentru Reuters.

Val de boli

Cei din domeniul sănătății spun că se pregătesc pentru un val de boli, deoarece cadavrele nu sunt recuperate și oamenii se luptă să aibă acces la apă potabilă. Guvernul francez a declarat marți seara că nu există focare de infecție în acest moment.

Feribotul care leagă cele două insule principale din Mayotte a reluat miercuri serviciile pentru civili, permițând unor persoane surprinse de furtună să se întoarcă la familiile lor.

Papa Francisc a menționat furtuna în timpul audienței sale săptămânale de la Vatican, cerându-i lui Dumnezeu „să le dea odihnă celor care și-au pierdut viața, asistența necesară celor care au nevoie și mângâiere familiilor care au fost afectate”.

Politicieni din opoziție din Franța au criticat ceea ce ei consideră a fi neglijarea arhipelagului Mayotte de către Guvern și lipsa de pregătire pentru dezastrele naturale legate de schimbările climatice.

Unii politicieni de extremă-dreapta, inclusiv Retailleau din partidul conservator Republicanii, au arătat cu degetul spre imigrația ilegală, despre care spun că a sărăcit regiunea Mayotte și a lăsat-o cu vaste barăci vulnerabile la condițiile meteorologice extreme.

Preocupările legate de imigrație și inflație au contribuit la transformarea teritoriului într-un bastion al partidului de extremă-dreapta Adunarea Națională, 60% dintre aceștia votând pentru Marine Le Pen în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2022, conform agenției de presă Reuters.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News