Bilic: Băuturi cu multă gheață sau ceaiuri și supe fierbinți? Toate vor declanșa un val de căldură

„Deși la prima vedere suntem tentați să bem lichide cât mai reci când este caniculă, adevărul e că ele nu ne răcoresc pe măsură. Culmea e că nici recomandarea de a consuma lichide fierbinți nu are justificare! Ca să ne răcorim trebuie să fim bine hidratați, doar prin transpirație corpul poate pierde o parte din căldură - deci aportul de lichide e foarte important, ideal să fie la temperatura ambiantă.

Organismul are o funcție de termoreglare cu obiectivul de a menține constantă temperatura corpului în jurul valorii de 37 °C. Orice mâncare sau băutură consumăm va trebui adusă la această temperatură, ceea ce presupune o cheltuială termică suplimentară, care ne încălzește. Băuturi cu multă gheață sau ceaiuri și supe fierbinți? Toate vor declanșa un val de căldură.

Tot contraproductive pe timp de caniculă sunt băuturile dulci (sucuri fresh sau carbogazoase, cocteiluri) și alcoolul concentrat. Zahărul crește glicemia și declanșează secundar o hipoglicemie, cu stare de slăbiciune - deci sucurile dulci nu sunt nici răcoritoare, nici tonice. Alcoolul crește deshidratarea și poate provoca hipotensiune cu stare de moleșeală.

Ca și variante perfecte de lichide ce pot fi consumate pe timp de caniculă sunt: apa plată și apă carbogazoasă aromatizate cu felii de fructe (citrice, căpșuni) sau condimente (frunze de mentă, busuioc, ghimbir), infuziile de fructe sau de plante. Cat despre alcool, vinul alb sau roze se pretează a fi diluat cu apă sau cuburi de gheață. Tot pentru hidratare cu remineralizare încercați cafea cu lapte rece și puțină gheață, fără nici un strop de zahăr- efect tonic și anorexigen garantat”, a scris Mihaela Bilic pe contul de Instagram.

Când se mănâncă, de fapt, desertul. Greșeala majoră făcută de români

Care e cel mai bun moment pentru a mânca o prăjitură? Un răspuns vine de la medicul nutriționist Mihaela Bilic. 

„Desertul mâncat la sfârșitul mesei îngrașă mai puțin decât atunci când e mâncat pe burta goală”, precizează medicul nutriționist Mihaela Bilic, adăugând ulterior:

„Când e vorba de făinoase și dulciuri nu doar numărul de calorii contează, ci și viteza cu care glucoza/ carbohidrații trec în sânge. Este așa numitul indice glicemic, care măsoară creșterea glicemiei în sânge după o masă cu glucide. Și cu cât creșterea este mai mare și mai bruscă, cu atât produsul respectiv îngrașă mai tare.

Zahărul dintr-un desert, de exemplu, se absoarbe mai rapid și mai mult dacă stomacul este gol. Când prăjitura este mâncată la sfârșitul mesei, zahărul se amestecă cu restul alimentelor și viteza cu care trece în sânge este mai mică. Nu este recomandat să consumăm dulciuri în afara meselor, sub formă de gustare, tocmai pentru că produc o descărcare bruscă de insulină, hormonul care transformă rapid caloriile din zahăr în grăsime de rezervă.”

„Și mai e un aspect negativ de care trebuie să ținem cont: creșterea bruscă de glicemie este urmată de o scădere la fel de bruscă a nivelului glucozei în sânge (hipoglicemie), care este percepută ca senzație de foame. Nu-i așa că după un dulce aveți poftă de ceva sărat? Zahărul se joacă cu glicemia noastră sus-jos ca dinții unui fierăstrău și în loc să ne sature, mai degrabă ne deschide apetitul”, a mai precizat, pe contul de Instagram, Mihaela Bilic. 

„Zahărul cere alt zahăr și dulciurile mâncate pe burta goală chiar îngrașă mai tare!!”, a concluzionat medicul nutriționist. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News