Biroul permanent al Senatului a fost votat

Senatul a votat, joi, în unanimitate, componenţa Biroului permanent pentru a doua sesiune ordinară a acestui an, fiecare grup parlamentar susţinând aceiaşi senatori ca în sesiunea trecută.

Membrii Biroului permanent au fost aleşi, în afară de preşedintele Senatului (care se alege la începutul legislaturii sau când se schimbă majoritatea parlamentară), prin vot secret electronic.

Senatorii s-au exprimat în favoarea componenţei Biroului permanent anunţată de liderii de grup de la tribuna Senatului cu 107 de voturi "pentru".

Grupul parlamentar al PSD are două funcţii de vicepreşedinte al Senatului - Robert Cazanciuc şi Paul Stănescu, un secretar - Ion Mocioalcă şi doi chestori - Cristina-Mariana Stocheci şi Marius Dunca.

PNL are doi vicepreşedinţi - Alina Gorghiu şi Virgil Guran, un secretar - Eugen Pârvulescu.

Grupului USR PLUS îi revine o funcţie de secretar al Senatului - Narcis Mircescu şi una de chestor - Sergiu Vlad.

Din partea UDMR, Laszlo Attila ocupă una dintre cele patru funcţii de chestor al Senatului.

AUR este reprezentată în Biroul permanent prin secretarul Sorin Lavric.

În conformitate cu prevederile art. 27 din Regulamentul Senatului, repartizarea funcţiilor în Biroul permanent se stabileşte la începutul fiecărei sesiuni ordinare, prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare, respectând ponderea numărului de senatori ai fiecărui grup faţă de numărul total de senatori.

De asemenea, grupurile parlamentare au în actuala sesiune aceiaşi lideri de grup: Grupul PSD - Radu Oprea, grupul PNL - Daniel Fenechiu, grupul USR PLUS, Radu Mihai Mihail, grupul AUR - Claudiu Târziu, iar grupul senatorial al UDMR - Lorand Turos, scrie Agerpres. 

Parlamentul începe noua sesiune. Mutări în comisii, legi care nu sunt gata. Plen reunit din prima zi

Noua sesiune parlamentară debutează pe 1 septembrie, însă coaliţia are mai multe lucruri de rezolvat. 

Astfel, încă din prima zi va avea loc o şedinţă a plenului reunit, pe lângă şedinţele de plen ale celor două Camere în care se validează noile conduceri. 

Trebuie constituită, astfel, Comisia Specială pentru legile justiţiei, care se va ocupa de aranjarea în forma finală a noilor legi pentru organizare judiciară, a organizării şi funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi a statutului judecătorlor şi procurorilor. Surse politice au afirmat, pentru Adevărul, că se discută ca şefia Comisiei să meargă la PNL, pentru că PSD are şefia Comisiei Permanente pentru legile securităţii naţionale. 

Şi legea avertizorilor publici intră din nou în discuţii. Aceasta a fost întoarsă în Parlament de Klaus Iohannis, după ce Comisia Europeană şi Parchetul European au adus mai multe critici proiectului de lege. Ar urma, de asemenea, să se discute şi despre o reformă a legislaţiei electorale, dar revenirea la alegerea primarilor în două tururi a fost scoasă din schemă. 

În ceea ce priveşte PNRR-ul, coaliţia trebuie să îndeplinească 54 de jaloane şi ţinte, dublu faţă de celelalte trimestre. Parlamentul trebuie să acorde sprijin pe aproximativ jumătate din noile obiective, conform sursei citate, fiind vorba de reforma pe pensii şi salarii, printre altele. 

În ceea ce privește pachetul de legi pe securitate națională, situația este și mai neagră. Până la 1 septembrie, Ministerul Apărării Naționale nu a venit nici cu schițele celor nouă legi. Iar aceste draft-uri ar trebui să fie puse în dezbatere publică, minimum zece zile, să fie într-o primă lectură la Guvern, apoi să intre în circuit de avizare. Este nevoie de aviz inclusiv de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Doar în final sunt adoptate de Guvern și trebuie să meargă la Parlament, unde vor fi analizate în Comisia permanentă pentru legile securității, formată din 15 membri din Camera Deputaților și Senat

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News