Bloomberg, avertisment privind alimentația a zece miliarde de oameni

Dacă vrem să hrănim zece miliarde de oameni până în 2050, într-o lume care se confruntă cu temperaturi în creștere și cu o disponibilitate de apă dulce apă tot mai redusă, va trebui să schimbăm din temelii modul în care producem alimente. Creșterea investițiilor publice în tehnologii precum ingineria genetică este o componentă vitală a acestei schimbări, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de către Institutul de Resurse Mondiale.

Culturile agricole nu trebuie să fie doar mai productive, ci și mai rezistente, confruntate cu provocări legate de schimbările climatice - inclusiv boli, dăunători și perioade de secetă sau de inundații. "Trebuie să creștem randamentele spectaculos, la o rată mai mare decât am făcut-o până acum, vreodată, în istorie", a spus Tim Searchinger, autorul principal al raportului. "Trebuie să facem acest lucru în primul rând prin creșterea folosirii inteligenței."

Revoluția verde a secolului al XX-lea a stimulat producția de alimente utilizând multe instrumente, dintre care unele nu mai sunt disponibile majorității fermierilor de astăzi. Utilizarea îngrășămintelor a fost în mare măsură depășită, a spus Searchinger, iar apa disponibilă se împuținează. Acum, cercetătorii trebuie să găsească noi modalități de a "crește inteligent", inclusiv prin utilizarea modificărilor genetice.

Modificarea genetică a salvat papaya hawaiană de la un virus mortal

Deși până acum dezbaterea publică s-a axat pe două utilizari primare - soia și porumb pentru rezistența la glifosat și producerea unui insecticid natural, Bacillus thuringiensis (Bt) în porumb si bumbac - WRI ne îndeamnă să privim mai departe. Raportul arată că modificarea genetică a salvat papaya hawaiană de la un virus mortal și spune că ar putea să facă același lucru pentru cartofii din Uganda, soia din Brazilia și roșiile din Florida. "Toată lumea exagerează beneficiile și costurile acestor două produse MG", a spus Searchinger. "Există atât de multe alte lucruri pe care le putem face, încât este greu să ne imaginăm de ce am fi împotriva ei".

Raportul subliniază, de asemenea, necesitatea unei creșteri mai bune a animalelor, stabilind o abordare cu patru direcții pentru creșterea randamentelor, fiecare dintre acestea necesitând o mai mare finanțare publică. În primul rând, ciclurile de reproducere trebuie să fie accelerate, concentrându-se nu doar pe îmbunătățiri majore, ci și pe cele mai mici, incrementale. În al doilea rând, cultivatorii ar trebui să utilizeze din ce în ce mai mult ameliorarea asistată de markeri, o tehnologie care le permite să deseneze ADN-ul culturilor și să reducă numărul de cicluri de reproducere. În al treilea rând, cercetarea trebuie să treacă dincolo de culturi cum ar fi porumbul, soia și grâul și să se concentreze asupra "culturilor orfane" cum ar fi sorgul, meiul, mazărea și orzul, în special pentru că securitatea alimentară din Africa Subsahariană depinde de acestea ele. În cele din urmă, cercetătorii ar trebui să utilizeze ingineria genetică, inclusiv CRISPR, pentru a dezvolta culturi cu rezistență sporită.

"Meniu pentru un viitor durabil"

Raportul, care cuprinde 500 de pagini, stabilește un "meniu pentru un viitor durabil" cu 22 de elemente, care explorează modalități de reducere a cererii, de creștere a producției, de restaurare a pădurilor și a zonelor umede, de creștere a aprovizionării cu pește și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră din agricultură. Modalitățile de acțiune variază de la reducerea consumului de carne cu până la 40% în S.U.A., până la a îmbunătăți accesul femeilor africane la îngrijiri medicale și educație.

Dar modificările genetice, conform criticilor, au limite serioase și fondurile de cercetare ar fi mai bine cheltuite în altă parte. Raportul este "prea optimist" cu privire la potențialul tehnologiei, a declarat Bill Freese, analist al politicii științifice la Centrul pentru Siguranța Alimentară. Ca dovadă, el invocă un raport din 2014, publicat în revista Science Nature, care a constatat că ameliorarea convențională a fost mai rapidă decât ingineria genetică în dezvoltarea porumbului rezistent la secetă și un raport din 2011 care a evaluat la 136 milioane dolari costul de aducere pe piață a unui produs modificat genetic.

Avocații abordării holistice susțin, însă, că ar trebui să continăm să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție. Sarah Davidson Evanega, director al Alianței pentru Științe Cornell afirmă: "Ingineria genetică nu va fi singurul instrument, dar este unul bun. Să nu o folosim este ca și cum ai cere unui ameliorator de soiuri să folosească un abac în loc de un calculator. "

Articolul original este disponibil pe https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-07-17/feeding-10-billion-people-will-require-genetically-modified-food

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News