BNR anunță o inflație de 11,2% în aprilie-iunie, cu procente nemaivăzute din 2004. Adrian Câciu, prima reacție

Banca Naţională a România prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat vineri, scrie Agerpres.

"Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei IPC este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor energetice, grevată de incertitudini majore. Prognoza actuală presupune o accelerare a inflaţiei în luna aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare la data publicării prezentului Raport. Ulterior, rata anuală a inflaţiei va decelera gradual până în trimestrul I 2023, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favorabil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022, respectiv 3,2% în decembrie 2023, cu o contribuţie directă semnificativă, de 6,3 puncte procentuale, a dinamicii preţurilor bunurilor energetice (combustibili, energie electrică, gaze naturale) pentru sfârşitul acestui an", se spune în raport.

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat continuă să recepteze pe termen scurt majorările în lanţ ale costurilor de producţie, fiind proiectată să crească pe parcursul trimestrului I 2022. Odată cu disiparea treptată a acestor presiuni din partea factorilor de ofertă, sub influenţa determinanţilor fundamentali, tendinţa ascendentă a indicatorului se va inversa ulterior, fiind prognozată o decelerare graduală, cu o revenire la marginea superioară a intervalului ţintei în trimestrul I 2023.

Balanţa riscurilor la adresa proiecţiei ratei anuale a inflaţiei este apreciată a fi uşor înclinată în sensul unor abateri în sus faţă de traiectoria descrisă în scenariul de bază. În actuala conjunctură, surse apreciabile de incertitudini continuă să provină din partea evoluţiilor viitoare ale crizei energetice şi ale celei sanitare.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a explicat, recent, pentru Agerpres, că România nu a mai avut o inflaţie de două cifre din 2004, când a coborât la 9% de la peste 10%. 

Inflație de 9,6% la finalul anului

Banca centrală prognozează o rată a inflaţiei de 9,6% pentru finalul anului curent, din care 6,3 puncte procentuale va reprezenta contribuţia energiei, urmând ca, în 2023, inflaţia să coboare la 3,2%, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat vineri.

În precedentul Raport asupra inflaţiei, publicat în luna noiembrie a anului trecut, banca centrală arăta că rata anuală a inflaţiei IPC este prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul acestui an. Comparativ cu Raportul din noiembrie, inflaţia înregistrată la finele anului trecut a fost mai ridicată cu 0,7 puncte procentuale şi s-a situat la 8,19%.

În documentul publicat vineri se arată că, începând din luna aprilie, după încheierea perioadei de aplicare a măsurilor de sprijin prevăzute în legislaţie, prognoza este grevată de incertitudini majore asociate dinamicii preţurilor bunurilor energetice de pe pieţele de profil.

"În primul trimestru al anului curent, rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată la valori relativ stabile, marginal inferioare celei înregistrate în decembrie 2021. Se vor manifesta în continuare presiuni inflaţioniste pe segmentul energiei (inclusiv în cazul combustibililor, pe fondul evoluţiei cotaţiilor globale ale ţiţeiului), dar şi la nivelul indicelui CORE2 ajustat. În sens invers va acţiona un efect de bază favorabil, asociat scumpirilor de la începutul anului anterior, precum şi aplicarea temporară, de la 1 februarie, a unor scheme de compensare mai cuprinzătoare pentru preţurile energiei electrice şi ale gazelor naturale. Din aprilie, după încheierea perioadei de aplicare a măsurilor de sprijin prevăzute în legislaţie, prognoza este grevată de incertitudini majore asociate dinamicii preţurilor bunurilor energetice de pe pieţele de profil. Ipoteza adoptată în scenariul de bază, configurată cu informaţiile disponibile la momentul finalizării acestuia, prevede revenirea preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale suportate de consumatorii casnici, în funcţie de momentul reînnoirii contractelor, la niveluri ce vor reflecta, odată cu expirarea măsurilor de sprijin, evoluţiile din pieţele de energie, care continuă să rămână tensionate. Astfel, prognoza indică o dinamizare a ratei anuale a inflaţiei IPC în luna aprilie, urmată de o decelerare graduală pe parcursul trimestrelor următoare, când sunt aşteptate ajustări de mai mică amploare ale preţurilor energiei", se menţionează în Raportul trimestrial asupra inflaţiei publicat vineri.

Potrivit BNR, la atenuarea ratei inflaţiei va contribui şi disiparea graduală a impactului şocurilor de natura ofertei asupra inflaţiei CORE2 ajustat. La începutul trimestrului II 2023, pe fondul manifestării unor efecte de bază substanţiale asociate creşterilor de preţuri preconizate a se produce în aprilie 2022, dinamica anuală a IPC se va reduce puternic, cu aproximativ 3,8 puncte procentuale. Ulterior, indicatorul va decelera în iulie şi octombrie, revenind în interiorul intervalului ţintei.

Rata dobânzii a fost majorată la 2,5% pe an

De asemenea, prognoza curentă indică majorări mai ample ale preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale după expirarea schemei de compensare, cu impact mai persistent asupra ratei anuale a inflaţiei, pe fondul prelungirii tensiunilor de pe pieţele de energie. O contribuţie inflaţionistă mai ridicată în acest an provine şi din partea preţurilor combustibililor, pe fondul evoluţiilor recente ale cotaţiilor ţiţeiului. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC a suferit revizuiri ascendente substanţiale pentru finele anului curent (+3,7 puncte procentuale, din care 3,5 puncte procentuale explicate de componenta "energie" a coşului de consum). Totuşi, valoarea proiectată pentru finele intervalului de prognoză este similară celei anticipate în Raportul din luna noiembrie 2021 pentru acelaşi orizont.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât miercuri majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.

Potrivit consultantului de strategie la BNR, Adrian Vasilescu, majorarea dobânzii cheie este determinată de inflaţia din România, care este parte integrantă a inflaţiei globale.

"Măsura de astăzi (miercuri, n.r.) este determinată de inflaţia din România, care este parte integrantă a inflaţiei globale. Dacă în perioada 2017 - 2019 am avut o inflaţie tot determinată de preţurile la energie, la gaze şi la electricitate, atunci cauzele au fost aici, interne. Acum, cauzele interne sunt secundare. Principale sunt cauzele externe şi Banca Naţională a făcut o analiză amănunţită a acestui tablou şi a ajuns la concluzia că trebuie să ia această măsură, să majoreze cu 0,50 de puncte procentuale rata de politică monetară. După cum vedeţi, este o rată de politică monetară real negativă, adică mult sub rata inflaţiei. E o rată care pleacă de la două judecăţi prudenţiale. Anume, nu ne putem extrage din contextul global. Trebuie să ţinem seama de ce se întâmplă în lumea noastră, mai ales că inflaţia vine de afară. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, Banca Naţională a luat o măsură care să nu iasă din coordonatele prudenţialităţii, în sensul că această rată de politică monetară are două efecte. Ea poate să lovească inflaţia, dar nu în determinantele ei energetice, că de la FED-ul american până la Banca Centrală a României nicio bancă nu poate să stăvilească inflaţia determinată de criza energetică, dar care să stăvilească efectele secundare, să stăvilească efectele asupra celorlalte preţuri. Energia electrică are efectele ei, combustibilii au efectele lor, gazele de asemenea. Şi mai departe să nu pună stavilă creşterii economice. Pentru că se spune clar în comunicat, creşterea economică în trimestrul 4 deja a avut o încetinire şi să nu continue această încetinire. De asemenea, să nu lovească creditarea", a spus Adrian Vasilescu, conform Agerpres. 

Ministrul Finanțelor anunță măsuri de temperare a inflației: „BNR a făcut o apreciere corectă”

Banca Națională a prezentat vineri noul raport asupra inflației, în care prognozează o creștere a indicatorului la 11,2% în cel de-al doilea trimestru al anului și de 10.2% în trimestrul 3, conform Raportului asupra inflației făcut public vineri. La finele anului inflația este estimată la 9,6%.

Ministrul spune că instituția a lucrat în baza datelor de care dispune în prezent, dar a anunțat un pachet de măsuri menit să tempereze inflația. „Fac ceea ce ține de Ministeerul Finanțelor pentru a veni cu măsuri care, pe de o parte, să reducă efectele din piață... și să restructurăm cauzele care au dus la această inflație în lanț. BNR a făcut o apreciere pe care o consider corectă”, a spus ministrul.

Câciu a spus că pachetul de măsuri, pentru care nu a oferit detalii, va fi finalizat la începutul lunii martie, urmând să fie discutat și în zona politică. „Nu va fi o singură măsură,măsurile trebuie să fie într-un pachet care să vizeze efecte dar și cauze. România are nevoie de investiții în energie, are nevoie de producție... Toate soluțiile sunt pe masă”, scrie Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News