BNR: Falsurile de bancnote româneşti expertizate, anul trecut, au totalizat 2.871 bucăţi, în scădere cu 27,48%
Falsurile de bancnote româneşti expertizate la Banca Naţională a României (BNR) în 2021 au totalizat 2.871 bucăţi, în scădere cu 27,48% faţă de anul 2020, potrivit raportului anual al băncii.
Din numărul total de bancnote false, două au fost capturate de poliţie în cursul unor acţiuni specifice, înainte de a fi puse în circulaţie, iar 2.869 falsuri au fost depistate în circulaţie (cu 13% mai puţine faţă de anul 2020).
Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, cu 2.697 bucăţi (din care o bucată capturată de poliţie), urmată de bancnota de 200 lei, cu un număr de 143 falsuri şi bancnota de 50 lei, cu un număr de 23 falsuri.
Numărul de falsuri la un milion de bancnote autentice în circulaţie a fost de 1,7 bucăţi, faţă de 2,3 bucăţi în anul 2020, scrie Agerpres.
BNR: Majorarea ratei de dobândă cu două puncte procentuale la un credit ipotecar ar creşte serviciul datoriei lunar cu 17%
O analiză a impactului majorării ratei de dobândă cu două puncte procentuale în cazul unui credit ipotecar cu valoare şi maturitate de nivel mediu indică o creştere a serviciului datoriei lunar cu 17%, se menţionează în 'Raportul asupra stabilităţii financiare', publicat de Banca Naţională a României.
'În cazul portofoliului de credite acordate populaţiei, îmbunătăţirea capacităţii de plată se datorează în principal creditelor ipotecare, pentru care rata de neperformanţă se situează cu 0,75 puncte procentuale sub nivelul pre-pandemic (decembrie 2019). Pentru creditele de consum, evoluţiile au fost mixte, rata de neperformanţă aferentă creditelor de consum negarantate situându-se cu 0,8 puncte procentuale peste nivelul de la decembrie 2019, dar în scădere cu 1,8 puncte procentuale în cazul creditelor de consum garantate.
În schimb, riscul de dobândă este important pentru segmentul creditelor ipotecare, pe de o parte datorită maturităţii reziduale mult mai îndelungate în cazul acestor împrumuturi (18,5 ani în medie), dar şi proporţiei însemnate a creditelor cu dobândă variabilă (aproximativ 70%).
Astfel, o analiză a impactului majorării ratei de dobândă cu două puncte procentuale în cazul unui credit ipotecar cu valoare şi maturitate de nivel mediu, indică o creştere a serviciului datoriei lunar cu 17%.
Factor important care are rolul de a atenua riscurile
Se remarcă, însă, un factor important care are rolul de a atenua riscurile, respectiv introducerea limitării gradului de îndatorare (debt-service-to-income, DSTI), de la 1 ianuarie 2019, care a condus la reducerea ponderii debitorilor supra-îndatoraţi şi la creşterea capacităţii debitorilor de a absorbi şocuri negative precum cel curent', se spune în raport.
BNR precizează că riscul de credit rămâne important pentru sectorul bancar, deşi evoluţiile din ultima perioadă au condus la diminuarea ratelor de neperformanţă atât în cazul companiilor nefinanciare, cât şi al populaţiei.
Rata creditelor neperformante aferentă companiilor nefinanciare se situează pe o tendinţă descendentă, fiind aproape de minimul ultimilor 7 ani (5,3% - martie 2022), iar evoluţia caracterizează atât portofoliul de împrumuturi acordate corporaţiilor, cât şi cel aferent IMM-urilor. În cazul populaţiei, rata de neperformanţă s-a redus cu 0,33 puncte procentuale de la data ultimului Raport, până la nivelul de 3,1% în luna martie 2022.
Vulnerabilităţi sunt însă observate pentru categoria debitorilor care au apelat la suspendarea ratelor la plată prin OUG 37/2020, rata de neperformanţă pentru această categorie fiind mai ridicată faţă de cea pentru debitorii care nu au apelat la această facilitate (13,8% faţă de 4,2% în cazul companiilor nefinanciare, respectiv 10% faţă de 3% în cazul populaţiei). Aceste vulnerabilităţi sunt de natură să fie amplificate de introducerea de noi moratorii, dacă vor întârzia recunoaşterea întârzierilor la plată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
