Banca Națională a României (BNR) urmează să decidă dacă va scădea dobânda de referință.
UPDATE:
BNR a redus dobânda cheie la 6,75% pe an, de la 7% pe an, începând cu data de 8 iulie 2024, informează banca centrală, transmite Agerpres.
Totodată, BNR a hotărât scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 8,00% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 6,00% pe an, dar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Dobânda de politică monetară era nemodificată din luna ianuarie a anului trecut, când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.
BNR susține că rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12% în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61% în martie.
Știrea inițială:
Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda cheie în ședința de vineri, 5 iulie. S-ar întâmpla pentru prima dată după ianuarie 2021, o decizie care ar putea fi luată pe fondul scăderii ratei inflației, deși riscurile fiscale s-au amplificat. Există argumente atât pentru scăderea dobânzii de referință, cât și pentru menținerea acesteia la nivelul actual de 7%. DC NEWS l-a contactat pe economistul Adrian Bența pentru a afla care ar putea fi impactul.
"În principiu, este o veste bună, pentru că, în momentul în care se reduce dobânda de referinţă, teoretic şi băncile mai reduc cu ceva dobânzile pe care le percep şi, în general, sunt stimulate investițiile. Adică cei care împrumută bani ca să finanţeze investiţiile plătesc mai puţin, au cost mai puţin şi, teoretic, aşa zice manualul de economie, este stimulată zona de investire şi de dezvoltare economică. Şi ne mai arată şi altceva - s-a cam temperat un pic inflaţia", a spus Adrian Bența, pentru DCNews.
"Nu cred că neapărat are legătură cu politica (n.r. reducerea dobânzii). De câţiva ani, de doi ani, tot se chinuie să o tempereze. Probabil a început să se tempereze în mod real", a mai spus economistul.
Întrebat dacă deficitul României ar putea să fie influenţat, Adrian Bența a punctat: "Nu neapărat. Partea bună este ca statul s-ar putea împrumuta şi el la nişte dobânzi un pic mai mici."
Conform unui sondaj efectuat de Reveal Marketing Research în luna iunie, la cererea XTB România, mai mult de jumătate dintre participanți (57%) anticipează o criză economică în România în anul 2024. În mod special, 84% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani cred că țara va fi afectată de o astfel de criză.
Studiul a identificat inflația ca fiind principala sursă a unei eventuale crize economice, aceasta fiind indicată de 76% dintre respondenți. Alte cauze menționate includ conflictele internaționale (56%), schimbările legislative (40%), alegerile electorale (39%), șomajul (23%) și evenimentele personale neprevăzute (23%), scrie Agerpres.
În ceea ce privește metodele de economisire, 66% dintre respondenți consideră că economiile, "banii puși deoparte" sunt cea mai sigură opțiune, iar 60% se bazează pe depozitele bancare. Investițiile în obligațiuni sunt preferate de 42% dintre participanți, în timp ce 26% aleg investițiile bursiere prin intermediul platformelor de brokeraj autorizate. În plus, 17% dintre respondenți văd criptomonedele ca pe o modalitate sigură de a obține profit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu