EXCLUSIV  Boala care face ravagii la nivel mondial din cauza creșterii accelerate și periculoase. Prof. Amos D. Korczyn: Dacă nu acţionăm, viitorul nu arată foarte bine

Profesorul Korczyn a absolvit Școala de Medicină a Universității Ebraice–Hadassah din Ierusalim în 1966, unde a obținut, de asemenea, o diplomă de master în farmacologie (cum laude) în 1966. Are pregătire în domeniul neurologiei la Spitalul Beilinson și la Spitalul Național de Boli Nervoase, în Londra. Din 1981 până în 2002 a fost președinte al Departamentului de Neurologie al Centrului Medical Tel-Aviv și în funcție la Catedra Sieratzki de Neurologie de la Universitatea din Tel-Aviv, între 1995-2010. Dincolo de acestea, profesorul Korczyn are un interes deosebit pentru bolile neurodegenerative. El a scris sau a fost co-autor a peste 700 de articole în reviste recenzate de colegi, precum și multe capitole din cărți. A editat mai multe cărți și Ediţii speciale în reviste și este editor regional al Jurnalului Bolii Alzheimer. Este şi a fost membru al Consiliului de Redacție a 20 de reviste internaționale și a organizat mai multe conferințe neurologice, în principal în domeniul demenței. Şi nu în cele din urmă, profesorul Korczyn este președintele Consiliului medical științific al Asociației Israeliene pentru Boala Alzheimer (EMDA), membru al Internaționalei Bolii Alzheimer (ADI) și a fost președintele Comitetului de cercetare WFN pentru neurofarmacologie clinică. 

În cadrul emisiunii de pe DC News, ne-a vorbit despre creşterea cazurilor de demenţă în societate.

Redăm dialogul dintre Radu Golban și invitatul său - profesorul Amos D. Korczyn

RG: Motivul pentru care v-am invitat, dincolo de intenţia mea de a vă cunoaște, este de a discuta cu dumneavoastră, în maniera specifică Outlook, la ce ne putem aștepta din moment ce mai mulţi oameni de ştiinţă au atras atenţia asupra riscurilor creşterii cazurilor de demenţă în societate. Conform celor publicate într-un articol recent al cunoscutei reviste The Lancet, demenţa va atinge un nivel extrem de crescut până în 2050. Categoria demenţei descrise în cadrul acestui articol este denumită boala Alzheimer şi alte boli. De ce oamenii de ştiinţă trag un semnal de alarmă asupra creșterii accelerate şi periculoase a acesteia?

AK: Cred că aste o întrebare foarte bună. Ar trebui să fim îngrijorați de creșterea numărului de persoane care suferă de demenţă în întreaga lume. Mai întâi, permite-mi să menționez că această creştere a numărului de pacienţi care suferă de demenţă nu înseamnă neapărat acest lucru. Există ţări în care incidenţa demenţei, numărul cazurilor noi de demenţă a scăzut, a fost redus. Însă, din cauza faptului că numărul de persoane vârstnice este în creştere, prevalenţa, numărul total de persoane care suferă de demenţă, creşte. Este foarte interesant să ne punem întrebarea de ce există o reducere a numărului de cazuri noi în unele ţări. Probabil că există mai multe cauze, nu doar una, şi este important că acum încercăm să aflăm care sunt cauzele reducerii, iar dacă aflăm cauzele scăderii numărului de cazuri, atunci putem face ceva în legătură cu asta. Dacă nu acţionăm în acest sens, atunci viitorul nu arată foarte bine, pentru că există atâţia oameni care suferă de demenţă care nu contribuie în societate, şi, desigur, necesită foarte multă atenţie, medicamente, iar aceasta reprezintă o greutate pe umerii economiei în numeroase ţări. Aşadar, ar trebui să acordăm o atenţie sporită asupra motivului creşterii cazurilor de demenţă şi cum procedăm să reducem acest aspect. 

RG: Este, într-adevăr, tulburător, să avem o astfel de perspectivă, având în vedere că previziunile sunt că numărul de cazuri se va tripla până în 2050. Parţial, spuneţi că acest lucru este cauzat de evoluţia demografică, vom avea un număr din ce în ce mai mare de populaţie vârstnică, dar ce ne puteţi spune despre creşterea cazurilor de demenţă la populaţia mai tânără? Este aceasta un motiv de îngrijorare?

AK: Nu, nu cred că există că creştere majoră în rândul populaţiei tinere, însă numărul cazurilor în rândul populaţiei vârstnice este ceea ce ne preocupă. Populația tânără nu reprezintă un motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte creşterea, cu toate acestea, este un aspect despre care ne interesăm. 

RG: Este adevărat. Pe de altă parte, aţi menționat în unul dintre articolele medicale scrise de dumneavoastră că demenţa, Alzheimer, reprezintă o boală pe care ar trebui să o luăm în considerare la mijlocul vieţii noastre, înainte de debutul bolii. 

AK: Aşa este. Boala Alzheimer este o boală neurodegenerativă, ceea ce înseamnă că neuronii din creier mor, încet, nu la nivel general, ci în locuri care sunt importante pentru memorie, şi pentru alte părți ale funcției cognitive, iar acest lucru se petrece de-a lungul mai multor ani. De fapt, până la momentul în care pacientul dezvoltă aceste schimbări cognitive, şi este evident că se petrece ceva, a trecut o perioadă lungă de la debutul bolii. În jur de 20-30 de ani este perioada în care se produce modificarea neurodegenerativă înainte de a exista semne evidente. Acesta este un aspect foarte important, pentru că ne poate oferi şansa de a interveni şi de a preveni procesul aflat în desfășurare. 

VEZI ȘI: Boala bătrâneții care începe din tinerețe. Prof. Amos Korczyn: Iată principalii factori de risc! Toți aceștia pot fi tratați şi ar trebui tratați 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News