Liana Gheorghe, șefa Secției Patologie din Institutul Clinic Fundeni, a vorbit la interviul DCNews, despre boala ficatului gras non-alcoolic.
Prof. Liana Gheorghe a fost invitata DCNews la emisiunea medicală realizată de acad. dr. Irinel Popescu, sub egida Academiei de Științe Medicale.
Ficatul gras non-alcoolic, cauze
Liana Gheorghe, șefa Secției Patologie din Institutul Clinic Fundeni, a spus, în interviul acordat pentru DCNews că ”Steatoza hepatică e numai o parte a unui spectru, care se cheamă ficat gras non-alcoolic. Ficatul gras non-alcoolic începe cu steatoza hepatică. Aș putea să spun că ești fericit când ai numai steatoză hepatică, pentru că un procent substanțial din acești pacienți- 10-15%- progresează cu leziuni hepatice către inflamație, adică steatohepatită, o hepatită ca răspuns la injuria grasă a ficatului, apoi fibroză, ciroză și hepatocarcinom. Din ce în ce mai mult, listele de transplant hepatic în lume și formele de hepatocarcinom sunt datorate progresiei acestei boli. Trebuie să vedem ficatul gras non-alcoolic ca pe o afecțiune metabolică. Sunt două cauze care determină ficatul gras non-alcoolic. Una dintre ele este felul în care trăim, stilul de viață, stilul de alimentație, dietele hipercalorice, excesul de băuturi dulci cu fructoză pe care toată lumea îl consumă, excesul de calorii, de grăsimi în alimentație. Cealaltă componentă care duce boala înainte este sedentarismul societății moderne. Din această mixtură, oamenii sunt din ce în ce mai sedentari, au o muncă de birou, se așează în mașină, vin acasă obosiți seara și petrec o oră sau două la televizor și din faptul că deja mâncăm de plăcere nu de nevoie rezultă ficatul gras non-alcoolic.”
Boala, greu de diagnosticat
”Diagnosticul de ficat gras non-alcoolic nu e foarte ușor de stabilit. De aceea, foarte mulți pacienți se trezesc în stadiu avansat de boală ca ciroze criptogenice, aparent fără cauze. Diagnosticul se face în câteva condiții, oamenii își fac niște probe hepatice, la care pot determina cel mult niște transaminaze crescute, adeseori nivelul lor este ușor crescut, le ignoră atât pacientul, cât și medicul. Aproape 50% dintre acești pacienți au probe hepatice normale, în pofida faptului că au un ficat gras deja. Acești pacienți sunt greu de diagnosticat, ar trebui recurs la teste non-invazive, cum este elastografia, dar lucrurile acestea nu sunt larg răspândite și, neexistând o conștientizare a riscului acestei boli, oamenii nu merg mai departe cu investigațiile”, a continuat medicul primar gastroenterologie.
”Diagnosticul se face în câteva circumstanțe: când ai probe hepatice alterate, cele mai banale, când ai o imagine ecografică sau când ai niște factori de risc precum: diabetul, supraponderalitate, obezitatea, hipertensiunea arterială. Este un context pe care noi îl numic sidrom metabolic.” a subliniat prof. Liana Gheorghe.
Cauze ale mortalității
Medicul a atras atenția că ”boala nu este inofensivă, evoluează către ciroză, către cancer hepatic, dar pe termen lung, riscul major vine prin afecțiuni cardiovasculare, infarctului de miocard în speță și cancerelor extradigestive. Mortalitatea vine în primul rând prin evenimente cardiovasculare, cancer extradigestiv, apoi ciroză și cancer hepatic”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News