EXCLUSIV  Bocșe (Administrația Prezidențială): 1 din 4 copii, până în 2040, vor resimți impactul deficitului de apă. Prioritățile lui Iohannis cu privire la schimbările climatice

Alexandra-Maria Bocșe a spus că abordarea schimbărilor climatice reprezintă o prioritate foarte importantă pentru președintele Klaus Iohannis.

„Schimbările climatice sunt considerate de către Administrația Prezidențială o prioritate zero. De altfel, departamentul de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale se numește „Departamentul pentru Climă și Sustenabilitate”, tocmai pentru că am vrut să punem accentul pe această problemă structurală, o problemă care nu se rezumă la zona de mediu, dar este legată de aceasta.”

„De asemenea, sprijinirea dezvoltării de politici și implementării de politici referitoare la schimbările climatice sunt o prioritate pentru domnul președinte Klaus Iohannis. Traversăm o perioadă în care ne confruntăm cu crize multiple, traversăm o perioadă complicată, dar este foarte important să ne amintim că calitatea mediului și efectele schimbărilor climatice au un impact direct asupra calității vieții noastre.”

„Știm că seceta produsă de schimbările climatice are un efect negativ asupra capacității noastre de a produce hrană. Simultan, cu alte fenomene, precum conflictul din regiune, vedem cum accesul la hrană este mai limitat. De fapt, conflictele din regiune care au un impact asupra comerțului cu cereale în regiunea noastră, cu impact la nivel global, aceste crize sunt multiplicate în contextul schimbărilor climatice.”

„De asemenea, este foarte important de punctat că cei mai vulnerabili în fața schimbărilor climatice sunt cei cu venituri reduse, iar criza de alimente determinată de diverși factori o să fie mai mult resimțită de cei cu venituri mai mici.”

„Aș mai vrea să subliniez faptul că nici o țară nu este imună la secetă, nici măcar țara noastră, dar știm că în ultimii ani, dacă ne uităm la tendințe, întâmpinăm zone de secetă în Sudul, Sud-Vestul și Estul țării noastre.”

„De asemenea, la nivel global, conform Organizației Meteorologice Mondiale, numărul și durata secetelor a crescut cu 29% din anul 2000, comparativ cu deceniile care au precedat anul 2000. Din ce în ce mai mulți dintre noi vom locui în zone cu deficit extrem de apă și aproximativ 1 din 4 copii, până 2040, vor resimți impactul acestui deficit de apă.” 

„Desigur, în ceea ce privește administrația prezidențială, așa cum am menționat, combaterea schimbărilor climatice este o prioritate, combaterea deșertificării și secetei este o prioritate, dar în acțiunea noastră ne bazăm pe brațul executiv, brațul Guvernului României.”

Context și tematica eveniment

17 IUNIE 2022, de Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării: Deșertificarea și ziua secetei 2022, este tema din acest an a conferinței anuale organizate de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume.

Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european și Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se urmărește creșterea rezilienței Europei la schimbările climatice. Strategia UE propune o abordare coerentă prin completarea acțiunilor întreprinse de statele membre, susținerea unei mai bune coordonări între acestea prin promovarea schimbului liber de informații și prin asigurarea transpunerii aspectelor legate de adaptarea la modificările climatice în toate politicile UE relevante. Implementarea strategiei de adaptare la schimbările climatice de către România presupune o serie de acțiuni structurate în cadrul a 3 priorități: Prioritatea 1. Promovarea de acțiuni de către statele membre; Prioritatea 2. Proces decizional bazat pe cunoaștere; Prioritatea 3. Sectoare cheie vulnerabile.

Alături de acestea, se află și o serie de alte reglementări în diferite politici comune. Planul Comisiei Europene include o serie de inițiative legislative și non-legislative care vizează domeniile mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.

În România, 84 % dintre cetățeni cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul XXI, potrivit Sondajului BEI cu privire la climă din 2021-2022.

Într-un raport publicat de Indicele Performanței Climei pe 2021, România se afla pe locul 30, coborând cu 6 poziții față de anul precedent. Raportul, care are 4 indici principali, plasează România pe locul 17 la nivel global în privința emisiilor de gaze cu efect de seră și folosirea eficientă a energiei. În schimb, România înregistrează scoruri slabe la capitolele energie regenerabilă și a politicilor împotriva schimbărilor climatice – locul 35, respectiv 48.

Schimbările climatice au un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei și sănătății oamenilor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News