ADN-ul plantelor preistorice, extras din adâncurile Arcticii. S-ar putea ca seceta să nu mai fie o problemă. "Planeta se încălzea atunci, la fel ca acum"
Probele de ADN prelevate din paleolitic, în urmă cu 100.000 - 200.000 de ani, când planeta se încălzea, ar putea oferi indicii oamenilor de știință care încearcă să ajute culturile actuale să se adapteze la provocările de mediu, fiind un imens bagaj de bogății biologice.
Cercetătorii de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh colaborează cu oameni de știință europeni pentru a analiza microbii din perioada paleolitică, când, la fel ca în prezent, planeta devenea mai caldă. Echipa universitară a primit 500.000 de lire sterline de la Horizon Europe, o inițiativă de cercetare științifică a Uniunii Europene, pentru a petrece patru ani examinând mostre de sol vechi extrase din adâncurile Arcticii în cadrul unui proiect numit Tolerate.
Dr. Ross Alexander, biolog specializat pe studiul moleculelor de plante la Heriot-Watt, a declarat că cercetătorii "folosesc mostre din perioada paleolitică, în urmă cu aproximativ 100-200.000 de ani, deoarece planeta se încălzea atunci, la fel ca acum".
Scopul, a spus el, a fost "să aflăm dacă plantele, solul și bacteriile din trecut pot ajuta culturile noastre actuale să supraviețuiască pe o planetă în schimbare rapidă".
El a spus: "Seceta este o preocupare deosebită pentru culturile din întreaga lume. Conform ultimului raport al Observatorului European al Secetei, 47% din UE se află în condiții de avertizare și 17% în condiții de alertă. Randamentele cerealelor scad cu până la 10% în unele zone".
Echipa de la Heriot-Watt va testa mostre prelevate de oamenii de știință de la Institutul Alfred Wegener din Germania, pentru a vedea dacă ADN-ul străvechi poate ajuta bacteriile din prezent să susțină plantele atunci când apa este insuficientă.
Sistemele agricole din întreaga lume se confruntă cu multiple presiuni
Dr. Alexander a declarat: "Bacteriile joacă un rol imens în sănătatea plantelor. Ele eliberează compuși care pot ajuta plantele să rețină umiditatea în jurul rădăcinilor, acționează ca un lipici pentru a ajuta la menținerea solului sau ajută plantele să absoarbă nutriția de care au nevoie".
"Vom folosi camere de creștere controlată deasupra solului pentru a vedea dacă putem folosi bacteriile pentru a proteja orzul împotriva secetei, una dintre cele mai mari culturi din Scoția", a mai spus acesta.
Profesorul Stephen Euston, expert în chimie alimentară la Heriot-Watt, a declarat: "Suntem în contact cu fermierii și proprietarii de terenuri din întreaga Scoție pentru a obține mostre de sol. Sistemele agricole din Marea Britanie și din întreaga lume se confruntă cu multiple presiuni, inclusiv schimbările climatice, presiunea pentru terenuri pentru locuințe și creșterea populației".
"Dacă am putea dezvolta culturi alimentare, cum ar fi orzul, pe terenuri marginale care în prezent nu sunt potrivite pentru agricultură din cauza unor probleme precum seceta, ar exista beneficii economice și sociale uriașe. În plus, moleculele pe care aceste bacterii le produc pentru a ajuta la îmbunătățirea solului și a disponibilității apei pentru culturi ar putea avea utilizări valoroase în altă parte", a afirmat profesorul Stephen Euston.
"Lucrăm pentru a produce cantități suficient de mari din aceste molecule pentru a fi testate în aplicații biomedicale și de curățare industrială, de exemplu. Faptul că avem acces la aceste eșantioane străvechi este un bonus incredibil. Ar putea exista o bogăție uriașă de resurse biologice pe care am putea să le exploatăm pentru a îmbunătăți mediul nostru actual și în viitor întreaga lume", a concluzionat acesta, conform Sky News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
