Boli venerice sau pudoare bine temperată? De ce este indicat să mergi la doctor

Un sentiment nu tocmai firesc și mai ales deloc sănătos, fie și numai pentru un motiv extrem de important. Pe lângă periculozitatea maximă a bolilor venerice, deseori ignorată cu o iresponsabilitate condamnabilă (a nu se uita ca acestea sunt transmisibile către partener), ele sunt și din ce în ce mai răspândite, în contextul unui libertinaj general promovat chiar pe canale publice de mare impact.

Maladiile transmisibile pe cale sexuală sunt însă în creștere și pentru că unele dintre ele nu prezintă niciun simptom, astfel că persoana respectivă nu știe c este infectată, putând astfel transmite boala unei/unor alte persoane, cu care are contact sexual neprotejat. Nu prea se cunoaște, însă exista numeroase boli cu transmitere sexuală: sifilis; blenoragie (gonoree); trichomoniaza urogenitală; candidozele; chlamidiaza; herpesul genital; verucile genitale; vaginita; păduchii lați; hepatita tip B; infecții HIV-SIDA. Pentru motivele menționate, credem că e bine să semnalăm principalele indicii care ar trebui nu doar să ne pună pe gânduri, ci și să ne trimită la medicul specialist.

Blenoragia

Blenoragia (gonoreea). La 3-5 zile de la raportul sexual infectat se produce îmbolnăvirea prin: la bărbat, apariția unei scurgeri purulente din canalul urinar; la femeie poate trece neobservată, manifestându-se uneori prin abundența unei secretți vaginale banale.

Prezentarea la medic și tratarea bolii conform indicațiilor acestuia duc la vindecarea sigură și rapidă. În cazul când tratamentul se instituie prea târziu, apar complicații prin propagarea infecției la nivelul întregului aparat genito-urinar. Mai mult, după ani buni de la o îmbolnăvire de blenoragie cu complicații, persoana în cauză poate avea și o altă surpriză: sterilitatea.

Sifilis

Leziunea primară este sancrul sifilitic – o urmă nedureroasă apărută pe organul genital. Prezentarea de urgență la medic și tratarea bolii dupa prescripțiile acestuia duc la vindecare. Însă, în cazul în care se întârzie, infecția se răspândește în întreg organismul. Astfel, începe perioada secundară a sifilisului, când pot să apară: leziuni pe tegumente și pe mucoase; alopecie; poliadenopatii.

Dacă infecția sifilitică nu a fost surprinsă nici în perioada secundară, ea continuă sa evolueze fără niciun simptom și după 5 până la 15 ani, în funcție de caz, apar manifestările sifilisului terțiar. Leziunile sunt ulcerații care se pot localiza oriunde în organism: piele, mucoase, oase; creier și măduva spinării; inima, aorta; globii oculari. Îmbolnăvirea de o boală venerică este legată de felul în care fiecare înțelege să își rezolve problemele legate de sexualitate.

Câteva scurte mențiuni la cele de mai sus pot fi, la acest nivel, sfaturi de bun-simț, idei pe care ori nu le știe oricine ar fi eventuala victimă a fenomenului menționat, ori nu le ia în seamă, de obicei sub păguboasa „deviza”: "Mie nu mi se poate întâmpla așa ceva!" Totuși:

 – Evitați legăturile sexuale întâmplătoare și, în orice astfel de împrejurare, încercați să preveniți îmbolnăvirea prin folosirea prezervativului, care nu constituie doar un mijloc de contracepție. Puteți, realmente, să preveniți îmbolnăvirea prin măsuri de igienă.

 – Întrerupeți raporturile sexuale la cea mai mică suspiciune de îmbolnăvire, dar neapărat având o comunicare directă responsabilă cu partenerul.

 – Prezentați-vă la medic imediat ce ați observat primele semne de îmbolnăvire: sifilomul pentru sifilis sau scurgerea purulentă pentru blenoragie.

 – În cazul îmbolnăvirii, urmați tratamentul indicat, până la vindecarea completă.

 – Nu în ultimul rând, căutați să nu vă tratați singuri, la sfatul prietenilor sau al altor persoane "binevoitoare".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News