Oamenii de știință au concluzionat că persoanele bolnave de astm au un risc mai scăzut de a dezvolta tumori cerebrale.
Legătura dintre astm și tumorile cerebrale a început să apară în cercetările epidemiologice globale în urmă cu aproximativ 15 ani, dar fără un mecanism adecvat care să lege afecțiunea pulmonară de afecțiunea creierului. Deși au existat îndoieli, un nou studiu sugerează în prezent că relația de cauzalitate poate fi adevărată.
În 2015, neurologii au publicat un studiu care a observat că unii copii predispuși genetic la tumori de-a lungul căilor optice ale creierului nu dezvoltau astm bronșic în același ritm cu populația generală. Cercetările ulterioare în laborator au descoperit dovezi că tumorile acestor copii au fost conduse de o interacțiune între nervul optic și unele celule ale sistemului imunitar din creier, cunoscute sub numele de celule T și microglia.
Având în vedere că astmul este în general considerat a fi o boală inflamatorie mediată de celulele T, neurologii au început să se întrebe dacă aceste celule imunitare influențează cele două afecțiuni. Astfel, pentru a testa ipoteza, cercetătorii au apelat șoareci. După ce au modificat genetic șoarecii astfel încât să fie predispuși la tumori ale nervului optic, autorii au indus astm în rândul puilor la vârsta de 4 și 6 săptămâni.
Astfel, șoarecii cu astm indus nu au prezentat dovezi de tumori cerebrale la 3 și 6 luni. În același timp, acei șoareci fără astm au prezentat o dezvoltare a cancerului la creier. Descoperirile sugerează că există ceva legat de astm care afectează plămânii în timp ce ajută creierul.
Prin urmare, la o privire mai atentă la ambele grupuri de șoareci, a fost observată o diferență distinctă în comportamentul celulelor T.
„Desigur, nu vom începe să inducem astm la nimeni; astmul poate fi o boală letală”, spune neurologul David Gutmann de la Universitatea Washington din St. Louis.
„Totuși, dacă am putea păcăli celulele T să creadă că sunt celule T de astm atunci când intră în creier, astfel încât să nu mai susțină formarea și creșterea tumorilor cerebrale?”, a întrebat acesta.
În cercetările anterioare, când celulele T din plămânii șoarecilor au fost oprite să producă o proteină cunoscută sub numele de decorină, animalele au prezentat mai puțină inflamație în sistemul lor respirator. În studiul actual, șoarecii cu astm bronșic au arătat, de asemenea, o expresie crescută a decorinei în celulele T ale splinei, ganglionilor limfatici și nervilor optici. Acest lucru este în concordanță cu rezultatele de la oamenii cu astm bronșic, unde expresia decorinei este crescută în mod similar în celulele T ale corpului.
Astfel, acest lucru sugerează că proteina derivată din celulele T ar putea să nu fie benefică pentru plămâni, dar ar putea avea efecte anticancerigene în creier. Mai exact, autorii au descoperit că o creștere a decorinei de-a lungul nervului optic al șoarecelui a oprit celulele T locale să activeze microglia, care sunt celule imune santinelă cunoscute a fi asociate cu creșterea tumorilor canceroase.
Oamenii de știință concluzionează că este posibil ca tratarea creierului cu decorină să inhibe potențial acumularea de celule canceroase la oameni, deși vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste rezultate în rândul copiilor cu astm, scrie ScienceAlert.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News