Bombardament Hirsohima, infern la 300.000 de grade Celsius - File de istorie

În sfârșit se contura pentru americani o posibilitate de încheiere a războiului, una care nu presupunea nevoia de a cuceri insulele japoeze cu arma în mână.

Bomba Little Boy

Duminică, 6 august 1945 la ora locală 8.15, bomba Little Boy, de 4,5 metri lungime și în greutate de 4,5 tone a fost lansată de la o altitudine de 9.600 de metri deasupra orașului Hiroșima, situat la aproximativ 800 de kilometri de Tokyo. Fusese transportată din insula Tinian (arhipelagul Mariane) cu ajutorul bombardierului Enola-Gay, o fortăreață zburătoare care își primise numele de la mama pilotului său, locotenent-colonet Paul W. Tibbets Jr., comandantul grupului Combiant 509 al US Air Force.

Bomba gigantică a explodat 47 de secunde mai târziu, la o înălțime de 575 de metri desupra centrului orașului, care avea o populație de 250.000 de locuitori, generând un suflu cu o temperatură de 300.000 de grade Celsius timp de 0,0001 secunde. Toate clădirile situate pe o rază de 1,8 km. în jurul centrului exploziei au fost vaporizate, la fel și toate locuințele din lemn situate la o distanță de până în 2,2 km. Per total a fost distrusă o suprafață de 9,2 km. pătrați adică 63% din cele 76.000 de clădiri ale orașului.

Un nor imens în fromă de ciupercă s-a ridicat la 15 km. înălțime deasupra centrului exploziei. În total, dacă includem cele 118.661 de victime din rândul civililor și cele probabil 20.000 din rândul militarilor, au pierit aproximativ 140.000 de oameni. Nu doar atacul inițial a făcut victime. Dacă se adaugă și radiațiile mortale care au afectat sănătatea celor expuși mulți ani după, se poate ajunge ușor la circa 250.000 de morți.

Scenele petrecute în Hiroshima după explozie au fost infernale. Reverendul Kiyopshi Tanimoto, pastor al Bisericii Metodiste din Hiroshima, îi povestea unui corespondent al revistei New Yorker cum încercase să transporte câțiva supraviețuitori peste râu, la un spital din oraș. Și-a adus ambarcațiunea lângă mal și i-a îndemnat să se urce la bord. Oamenii nu s-au mișcat, iar el a înțeles că erau prea slăbiți pentru a se descurca singuri. S-a aplecat și a apucat o femeie de mâini, însă pielea ei s-a desprins în bucăți uriașe ca o mănușă.

Priveliștea i-a produs o asemnea silă încât a trebuit să se așeze pentru o clipă. A intrat apoi în apă și deși era un om cu fizic fragil, a ridicat câțova bărbați și câteva femei, cu toții goi în barca sa. Pieptul și spatele acestora erau cleioase, el amintindu-și înfiorat cum artătau arsurile îngrozitosre pe care le văzuse în ziua aceea- mai întâi galbene, după care roșii și umflate, cu pielea desprinsă și în final seara, supurânde și urât mirositoare.

Fusese nevoit să își repete întruna: ”Acestea sunt ființe umane”.

Celor care susținuseră că dușmanul trebuia avertizat în legătură cu puterea distructivă a bombelor atomice sau chiar ar fi trebuit să li se arate un test atomic desfășurat în deșert sau pe un atol, generalul Marshall le explica succint ”Nu are rost să îi avertizezi, nu mai e nicio surpriză. Și elementul surpriză este singura modalitate de produce un șoc”. Pentru americani era de neconceput să riște să irosească o bombă, când nu dispuneau decât de două. Imediat după bombardament, președintele Truman a vorbit la radio, explicând că bomba era una atomică, cum nu mai fusese văzută.

”Bomba aceasta are mai multă putere decât 20.000 de tone de TNT (20 de kilotone), le-a spus el ascultătorilor, în rândul cărora se găseau și componenții guvernului japonez. ”

Forța exploziei a fost de 2000 de ori mare decât a ”Grand-Slam-ului” britanic (o bombă de 10.000 de kg. cu o mare putere de penetrare), cea mai mare folosită vreodată în istoria războaielor”. În 1970 s-a demnstrat că avea ”doar” 12 kilotone. Cea de la Nagasaki urma să fie și mai distructivă, cu cele 22 de kilotone ale ei. Conflictul armat se schimbase pe veci…

Hiroshima înante și după

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News