Borbely, co-preşedinte al Comitetului Ministerial European pentru Mediu şi Sănătate

Ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, a fost ales co-preşedinte al Comitetului Ministerial European pentru Mediu şi Sănătate, în cadrul primei reuniuni a organismului european ce s-a desfăşurat la Paris.

Al doilea co-preşedinte al organismului european este ministrul sloven al Sănătăţii, Dorijan Marusic, informează Agerpres. Potrivit MMP, acest Consiliu îşi asumă un rol politic central în coordonarea politicilor naţionale şi internaţionale în ceea ce implementarea angajamentelor Declaraţiei de la Parma.

'Sunt onorat de alegerea mea în funcţia de co-preşedinte al Comitetului Ministerial European pentru Mediu şi Sănătate şi le mulţumesc colegilor mei pentru încrederea acordată, mai ales responsabilitatea pe care o implică această poziţie. Acest comitet trebuie să prezinte un model, mai ales în ceea ce priveşte implementarea intersectorială a priorităţilor de mediu, dar şi pentru alte domenii. Trebuie să fixăm obiective pragmatice, foarte clare şi să promovăm implementarea angajamentelor din Declaraţia de la Parma', a declarat ministrul László Borbély.

Din Comitetul Ministerial European pentru Mediu şi Sănătate fac parte miniştrii ai Mediului din Romania, Turcia, Azerbaijan şi Belarus, miniştrii ai Sănătăţii din Franţa, Malta, Serbia şi Slovenia, precum şi directorul regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, secretarul executiv al UNECE, directorul Biroului Regional pentru Europa al UNEP, preşedintele şi co-preşedintele Forţei de Acţiune pentru Mediu şi Sănătate şi reprezentanţi ai Comisiei Europeane.

Obiectivul Declaraţiei de la Parma este acela de a face faţă principalelor pericole ale timpurilor noastre în ceea ce priveşte sănătatea şi mediul. Pentru acest deziderat, declaraţia anunţă un proces ce trebuie să identifice următoarele provocări: impactul asupra mediului şi a sănătăţii a schimbărilor climatice precum şi politicile privind acestea, riscul provocat de starea precară a condiţiilor de mediu, de muncă şi de trai în ceea ce priveşte sănătatea copiilor şi a altor grupuri vulnerabile, inegalităţile socioeconomice, nivelul bolilor netransmisibile, problematica privind de produsele chimice nocive ce persistă şi perturbă sistemele endocrine precum şi resursele insuficiente din anumite părţi ale Europei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News