Boris Johnson, 'entuziasmat' în discuţia cu Macron despre Comunitatea Politică Europeană

Preşedintele francez a simţit 'mult entuziasm' la Boris Johnson atunci când i-a evocat acestuia Comunitatea Politică Europeană, care ar permite să 'ofere o direcţie cu britanicii', a indicat Palatul Elysée, după discuţiile avute pe acest subiect în marja summitului G7 din Bavaria.

Boris Johnson i-a spus lui Macron că el a 'avut această idee în 2016', iar preşedintele francez i-a răspuns că, în acest caz, îi atribuie 'paternitatea' ei.

'Este formidabil. Aceasta va permite să avem o abordare interguvernamentală, în care să-i reimplicăm pe britanici, Balcanii de Vest', a menţionat preşedinţia franceză.

Boris Johnson 'vrea să aibă ceva în care să se discute în afara UE'

Palatul Elysée a afirmat că Boris Johnson 'vrea să aibă ceva în care să se discute în afara UE', şi a reamintit că o primă reuniune a CPE la nivel de şefi de stat şi de guvern va avea loc în al doilea semestru al anului, sub preşedinţia cehă a Consiliului UE.

'Preşedintele (Macron) a vorbit despre aceasta şi, desigur, suntem dispuşi să discutăm cu preşedintele şi cu colegii noştri din UE dacă ne vor furniza mai multe detalii', a reacţionat purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson.

'Studiem toate modalităţile de a ne apropia democraţiile şi o vom studia şi pe aceasta', a adăugat el, precizând că nu a existat 'nicio sugestie' că aceasta ar duce la o revenire asupra libertăţii de circulaţie căreia Brexitul i-a pus capăt. Preşedintele francez a surprins când, la 9 mai, a prezentat în Parlamentul European proiectul unei 'organizaţii europene noi', în plină dezbatere privind aderarea Ucrainei la UE.

Proiectul se adresează statelor care doresc să se alăture Uniunii Europene, în primul rând Ucraina, Republica Moldova, Georgia, dar şi celor din Balcanii de Vest, aflate în anticamera UE de mulţi ani, precum Serbia şi Macedonia de Nord. CPE ar urmări însă să atragă şi ţările europene care nu vor să intre în UE, cum sunt Elveţia şi Norvegia, chiar şi Marea Britanie, care a ieşit din Uniune.

Citește și - Macron anunță prima reuniune a Comunităţii Politice Europene

O primă reuniune a aşa-numitei Comunităţii Politice Europene (CPE) va avea loc în Republica Cehă până la sfârşitul anului, a anunţat vineri preşedintele francez Emmanuel Macron, autorul acestei iniţiative, transmite AFP. 

Vom invita (ţări) de la Islanda până la Ucraina, a spus Macron la o conferinţă de presă după summitul european de la Bruxelles. Această platformă de dialog politic şi cooperare, care include în special ţările care aspiră să adere la UE, se va face pe o bază geografică şi de valori, a adăugat preşedintele francez, care s-a declarat mulţumit de existenţa unui consens foarte larg asupra acestei iniţiative în discuţiile între statele membre ale UE.

S-a convenit ca prima reuniune să se desfăşoare în Republica Cehă, în cadrul preşedinţiei semestriale a Consiliului UE pe care această ţară o preia de la 1 iulie, a precizat Macron. Potrivit unei surse europene, reuniunea ar putea avea loc în octombrie. Unul dintre principalele obiective ale CPE ar fi combaterea influenţelor externe, în special cele ale Rusiei, dar şi articularea în viitor a relaţiilor ansamblului ţărilor europene cu Rusia.

Ideea lui Macron este de a structura politic relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa

Ideea preşedintelui francez este de a structura politic relaţiile între UE şi statele din vecinătatea sa, mai ales cele care au statutul de candidat pentru aderarea la UE sau doresc să-l obţină; ar fi o formă de a le apropia pe acestea de UE prin politici de cooperare, cum ar fi de pildă cele energetice sau de politică externă.

CPE ar putea cuprinde, pe lângă statele UE, pe cele care fac parte din Spaţiul Economic European (Norvegia, Islanda şi Liechtenstein), Elveţia, Marea Britanie, statele din Balcanii Occidentali (Albania, Bosnia, Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Kosovo) şi ţările parteneriatului estic, respectiv Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.

Însă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit cu răceală iniţiativa omologului său francez, pe care o vede drept un fel de anticameră în care Ucraina ar risca să rămână blocată mult timp din cauza reticenţelor UE faţă de o aderare rapidă. Nu este clar nici dacă britanicii ar dori să facă parte dintr-o asemenea comunitate, date fiind fricţiunile generate de recenta ieşire a lor din UE, participarea Turciei fiind de asemenea incertă.

Macron insistă că iniţiativa pe care a propus-o nu este o construcţie care se substituie extinderii UE

Macron a insistat că iniţiativa pe care a propus-o nu este o construcţie care se substituie extinderii UE. Dar, am văzut că extinderea, ţinând cont de ritmul său, de condiţii, nu epuizează tot ce trebuie să fie o relaţie între europeni, a argumentat el vineri, după summitul european.

Liderii statelor UE au acordat la acest summit Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la UE, dar o aderare a acestor ţări se va produce într-un orizont de timp îndepărtat şi este condiţionată de reforme profunde, iar procesul poate fi reversibil dacă ele nu realizează reformele cerute de Comisia Europeană. Acest summit a fost precedat joi de un altul cu statele Balcanilor Occidentali, care de asemenea aspiră să devină membre ale UE. Această reuniune nu a permis însă depăşirea impasului asupra începerii negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord. N-am obţinut nimic, a rezumat sec preşedintele sârb Aleksandar Vucic.

Este o lovitură dură pentru credibilitatea UE, a deplâns la rândul său premierul macedonean Dimitar Kovacevski, în timp ce premierul albanez Edi Rama i-a acuzat pe liderii europeni de neputinţă şi le-a sugerat noilor candidate să nu-şi facă iluzii cu privire la noul lor statut, pentru că procesul de aderare este lung. Vezi știrea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News